„Decizia New York Times de a scrie „Negru”cu majusculă și „alb”cu literă mică este aberantă”

Charles Consigny este jurnalist, scriitor, dar și avocat. El a oferit un interviu pentru cotidianul Le Figaro, în care spune că această regulă de ortografie este un simptom al isteriei care s-a născut peste Ocean.

Ai mai jos interviul:

Le Figaro: -Ați protestat pe Twitter împotriva acestei decizii a New York Times de a scrie „Negru” cu majusculă și „alb” cu literă mică. De ce?

Charles CONSIGNY: Simplul fapt că își pun această întrebare mi se pare aberant. Cred că New York Times, ca, de altfel, o întreagă secțiune din stânga americană și mass-media americană, s-a pierdut într-un fel de derivă progresist-autoritară, autoritar-progresistă, fascist-progresistă, care este îngrijorătoare.

Dar, în același timp, există o latură amuzantă: împing devotamentul către ridicol. Sunt bigoti ai anti-rasismului ajungând până la ura de sine. Decizia în sine nu este foarte importantă deoarece New York Times nu este alfa și omega în presă. Ceea ce este interesant este semnificația simbolică a unei astfel de alegeri.

Acest tip de decizie se poate adăuga la isteria generală

-Potrivit ziarului Liberation, această decizie a fost luată după ce 100 de oameni din cadrul redacției au fost consultați…

Cred că se pierd în inițiative care par total secundare față de ceea ce ar trebui să facă. Probabil că au foarte mult timp liber, mai ales când vine vorba de a consulta 100 de oameni pentru a lua o decizie atât de grotescă. Mi se pare că progresismul în sensul de modă intelectuală și jurnalistică sfârșește prin a prosti oamenii și a-i distrage de la responsabilitățile lor.

Responsabilitatea unui ziar mare ca New York Times – dar acest lucru se aplică și marilor ziare din alte țări sau personalităților politice – este să aibă grijă de cele mai presante probleme și să nu toarne gaz pe foc. În Statele Unite există revolte în jurul mișcării Black Lives Matter și acest tip de decizie nu poate decât să inflameze spiritele.

-Nu mai vorbim în termeni de clase, ci în termeni de comunități.

Observ, dealtfel, că inamicul nr. 1 al New York Times, președintele Donald Trump, se ocupă de subiecte concrete și importante pentru țara sa și pentru poporul american și, în primul rând, de comportamentul imperialist al Chinei, căruia occidentalii trebuie să-i reziste dacă nu doresc să se regăsească într-o poziție din ce în ce mai dominată.

Toate acestea sunt subiecte pe care New York Times, care a devenit un ziar de pseudo elite fără creier, nu le mai acoperă. Putem face o paralelă cu ceea ce se întâmplă alte țări, unde temele care obsedează progresiștii au avut prioritate în fața subiectelor care vizează cu adevărat populația și care ar trebui să preocupe politicienii și mass-media.

-Los Angeles Times, USA Today și multe alte redacții au făcut aceeași alegere. În curând și Europa?

Americanii au o altă relație cu comunitarismul, cu coexistența diferitelor comunități. Din fericire, în Europa nu suntem încă complet comunitari. Avem un pic de universalism. Ceea ce mă îngrijorează și ceea ce mă întristează în același timp este faptul că, atunci când etnicizăm dezbaterea politică, nu mai vorbim de clase sociale, ci de comunități.

Drept urmare, primele probleme nu mai sunt sărăcia, retrogradarea, excluderea teritorială, ci discriminarea și rasismul. Cred că această viziune este, de fapt, opera unor persoane privilegiate, a jurnaliștilor și a altor editorialiști care au astfel senzația că sunt intelectuali. Asta le permite să vorbească precum New York Times și îi impiedică să aibă imaginea reală a problemelor, aceea pe care ar fi avut-o dacă nu ar fi rămas în confortul ministerului lor sau al restaurantelor unde au luat masa.