Deși este dificil să se obțină statistici detaliate privind mediul de contaminare a persoanelor pozitive pentru Covid-19, se pare totuși că multe grupuri de contaminare sunt legate de tineri. Conform unui scenariu binecunoscut, epidemia se răspândește în mod activ în rândul celor mai tinere grupe de vârstă și, inevitabil, ajunge să se ridice către cele mai în vârstă, provocând în cele din urmă saturația serviciilor spitalicești și o mortalitate mai mare.
Deci, cum putem explica acest respect redus pentru măsurile de sănătate în rândul tinerilor, atât în raport cu bătrânii lor, cât și în raport cu tinerii din țări care se descurcă mai bine în fața răspândirii epidemiei?
Generații mai puțin altruiste?
Mulți comentatori insistă asupra presupusei lipse de altruism a tinerilor. Conform acestora, noile generații ar fi mai egoiste și nu le-ar păsa la fel de mult de ceilalți. În contextul pandemiei, absența sentimentelor altruiste i-ar împinge pe cei mai tineri să fie insensibili la soarta bătrânilor și să nu respecte suficient instrucțiunile de sănătate emise de autorități.
Această viziune pesimistă nu poate rezista confruntării cu datele empirice ale sondajelor de valori (European Values Study) realizate în fiecare deceniu din 1981. Contrar discursurilor alarmiste care deplâng pierderea legăturilor sociale și declinul coeziunii naționale, rezultatele acestor sondaje arată că tinerii sunt la fel de altruisti ca generațiile anterioare: în 2018, data ultimului val al sondajului, generația Silent, Baby Boomers, generația X și Millennials prezintă niveluri foarte similare de altruism. Această evoluție a altruismului poate fi explicată, pe de o parte, de efectul procesului de reînnoire generațională care induce o mai mare deschidere și o toleranță mai mare față de ceilalți și, pe de altă parte, ascensiunea precarității și contextul crizei persistente care i-a făcut pe tineri mai atenți la condițiile de viață ale celorlalți. Este, așadar, greșit să spunem că generațiile mai tinere sunt mai puțin altruiste decât cele anterioare.
Mai mult, nivelul de altruism al tinerilor față de persoanele în vârstă este aproximativ la același nivel în Franța ca în Germania și Suedia, țări care au reușit totuși să controleze epidemia, păstrând în același timp deschise locurile de socializare ale tinerilor.
Toleranță mai mare pentru comportamentul necivilizat?
O altă critică repetată este că generațiile tinere ar fi mai permisive în ceea ce privește anumite comportamente frauduloase, cărora li se poate asocia nerespectarea normelor de protectie în contextul actual. Această presupusă lipsă de spirit civic în rândul tinerilor este rezultatul unei transformări a modului de relaționare, cu trecerea de la o socializare esențial autoritară bazată pe ascultare la o socializare mai liberală și permisivă.
Deși nu este greșit să spunem că uneori tinerii tolerează ilegalitatea mai ușor decât vârstnicii (de exemplu, exprimă o toleranță mai mare față de consumul de droguri), sondajele arată că tinerii sancționează comportamentul fraudulos și necivilizat la fel ca generațiile precedente. Este mai degrabă invers: într-un mediu social marcat de o cerere de ordine și autoritate, tinerii de astăzi sunt mai puțin toleranți față de anumite comportamente deviante decât tinerii din anii 1980, 1990.
Tinerețe fără frică și fără vină
Dacă nici lipsa altruismului, nici absența spiritului civic în rândul tinerilor nu pot explica diferențele de comportament, alți factori ar putea interveni. Frica este o emoție bine cunoscută în psihologia politică și socială. Zeci de ani de cercetare au arătat că această emoție îi împinge de obicei pe oameni să își păstreze credințele mai degrabă decât să le schimbe, să respecte mai mult decât să încalce legile și normele sociale. Acest lucru este cu atât mai adevărat într-o perioadă de criză intensă, cum ar fi cea pe care o trăim, când cei care simt frică vor accepta mai ușor instrucțiunile autorităților.
Cu toate acestea, tinerii se tem mai puțin de epidemie decât persoanele în vârstă (69% dintre persoanele de peste 65 de ani declară că sunt îngrijorate de sănătatea lor, în timp ce acest lucru este valabil doar pentru 38% dintre cei de 18-24 de ani) . Astfel, tinerii au înțeles că au mai puține șanse să fie grav afectați de această boală. Prin urmare, ei sunt gata să-și continue activitățile sociale obișnuite, mai ales că au trecut deja printr-o perioadă lungă de încetare totală a activităților lor.
Emoțiile rămân un vector puternic pentru schimbarea comportamentului indivizilor. Deși este dificil să încurajezi respectul pentru distanțare și respectul pentru gesturile de protecție, deoarece mulți nu se simt în pericol, unele lucrări științifice arată că empatia față de cele mai vulnerabile grupuri sociale promovează un respect mai mare pentru gesturile de barieră. O comunicare guvernamentală care ar viza mai mult declanșarea empatiei ar fi, prin urmare, o modalitate promițătoare de a încuraja tinerii să nu se mai angajeze într-un comportament riscant.
Originea răului: puternica neîncredere în instituțiile politice
Cu toate acestea, cea mai mare slăbiciune în fața răspândirii Covid provine în principal din încrederea instituțională scăzută. Cu cât cetățenii au încredere în diversele instituții ale țării, cu atât mai mult ar respecta măsurile de sănătate adoptate de aceste instituții.
În această privință, tinerii se disting prin niveluri ridicate de neîncredere. Elementul care pare decisiv în explicarea atitudinii tinerilor nu are nicio legătură cu presupusa lor lipsă de altruism sau cu o toleranță mai mare pentru un comportament fraudulos. Dimpotrivă, neîncrederea lor foarte puternică față de instituții și, prin urmare, față de mesajele lor oficiale, explică în mare măsură acest fenomen.
Sursa: