Danezii prevăd un nou val al epidemiei, provocat de varianta britanică. „Este calmul dinaintea furtunii”

În aparență, curba infectărilor COVID-19 din Danemarca pare suficient de liniștitoare. O izolare la nivel național a făcut ca cifrele să scadă de la peste 3000 de cazuri zilnice, la mijlocul lunii decembrie 2020, la doar câteva sute în prezent. Dar datele sunt înșelătoare. „Sigur, cifrele arată bine”, spune Camilla Holten Møller de la Statens Serum Institute, liderul unui grup de experți care dezvoltă modele matematice privind evoluția epidemiei. „Dar dacă ne uităm la modelele noastre, realizăm că este calmul dinaintea furtunii”.

Graficul reflectă două epidemii: una care scade rapid, cauzată de variantele mai vechi ale SARS-CoV-2 și una în creștere lentă, provocată de B.1.1.7, varianta depistată în Anglia. Dacă tulpina se va răspândi în același ritm în Danemarca, va deveni varianta dominantă până la sfârșitul lunii și va determina creșterea numărului total de cazuri, în ciuda izolarii, spune Holten Møller. „Este varianta care schimba datele jocului”.

Același lucru se întâmplă probabil în multe țări, fără să fie observat. Dar un efort masiv de secvențiere a virusului permite Danemarcei să urmărească evoluția noii variante. „Toate privirile sunt îndreptate asupra Danemarcei”, spune Kristian Andersen, cercetător în boli infecțioase la Scripps Research, care consiliază guvernul danez. „Când vine vorba de B.1.1.7, există o modalitate prin care să putem preveni catastrofa pe care am văzut-o în Marea Britanie și Irlanda, de exemplu?”, se întreabă el.

Datele nu sunt liniștitoare. Cea mai bună presupunere a oamenilor de știință danezi este că B.1.1.7 se răspândește de 1,55 ori mai repede decât variantele anterioare. Pentru a menține situația sub control, țara trebuie să rămână izolată – sau chiar să adauge noi măsuri – până când o majoritatea locuitorilor vor fi vaccinați. Unii epidemiologi spun că Danemarca ar trebui să ia în considerare o alternativă: să redeschidă după grupurile vulnerabile vor fi vaccinate, chiar dacă ar înseamna o nouă creștere a cazurilor.

Danemarca a depistat varianta B.1.1.7 pe teritoriul său în decembrie 2020, la scurt timp după ce Marea Britanie i-a anunțat existenta și de atunci a intensificat operațiunea de secvențiere a virusului.

La începutul lunii ianuarie era clar că B.1.1.7 își dubla frecvența în fiecare săptămână, spune Lone Simonsen, epidemiolog la Universitatea Roskilde. La acel moment, Danemarca închisese deja școli și restaurante; pentru a combate noua amenințare, blocajul a fost înăsprit prin limitarea adunărilor la cinci persoane sau dublarea distanței recomandate de la 1 la 2 metrei. Măsurile au contribuit la aducerea numărului total de reproducere (R) la 0,78 , conform celei mai recente estimări. Dar B.1.1.7 are încă un R estimat de 1,07.

Danemarca poate scăpa de B.1.1.7 și de un al treilea val, spune Andersen, care subliniază că numărul cazurilor scade în Regatul Unit, unde B.1.1.7 domină acum: „Poate fi realizat, dar necesită un efort imens.” (El susține că Danemarca ar trebui să încerce să pună capăt epidemiei în stil neozeelandez, prin măsuri agresive și închiderea frontierelor).

Alții nu sunt convinși că valul poate fi evitat. Scăderea din Marea Britanie se poate datora parțial faptului că atât de mulți au fost deja infectați și nu mai sunt susceptibili de contaminare, spune Viggo Andreasen.

Până în prezent, cetățenii au acceptat mesajul guvernului, conform căruia izolarea trebuie să continue, în ciuda cazurilor în scădere, spune Petersen: „Ce a fost uimitor în ianuarie – contaminarea a scăzut substanțial, dar oamenii și-au redus contactele și mai mult. Acest lucru va fi greu de susținut pentru o perioadă lungă”, spune el. „Există o presiune uriașă asupra guvernului pentru a redeschide țara”, adaugă Thea Kølsen Fischer, virusolog la Universitatea din Copenhaga.

Sursa: Science