În ultimele zile, a avut loc o dezbatere în lumea științifică: coronavirusul poate fi transmis pe calea aerului? De la începutul epidemiei de coronavirus Sars-Cov-2, știm că virusul este răspândit prin celebrele „particule”.
Dar 293 de experți au semnat o scrisoare deschisă, publicată pe 4 iulie de New York Times, spunând că acum este evident posibilă transmiterea prin „aerosoli” si cerând OMS și diferitelor autorități guvernamentale să își adapteze recomandările. Organizația a răspuns pe 7 iulie, recunoscând că „există dovezi emergente în acest domeniu”, menționând în același timp că „aceste dovezi trebuie colectate și interpretate”.
Se preconizează că un raport va fi publicat în următoarele zile pentru a furniza o actualizare a impactului transmisiei prin aerosoli și ce recomandări va oferi organizația.
Dar această scrisoare deschisă a fost criticată de unii epidemiologi pentru că dezbaterea privind transmiterea pe calea aerului este destul de complicată, iar problema schimbării măsurilor este departe de a fi soluționată.
Acumularea dovezilor
Pentru a înțelege ce ar putea schimba această dezbatere, trebuie să înțelegem ce este contaminarea cu aerosoli. În general, poți fi infectat dacă intri în contact cu particule care conțin virusul. Acestea sunt difuzate de o persoană infectată atunci când tușește, strănută, respiră etc.
La începutul epidemiei comunitatea științifică credea că virusul Sars-Cov-2 era prezent în picături mari, mai mari de 5 microni (aproximativ o zecime din diametrul unui fir de păr). Acestea, mai grele decât aerul, cad la câțiva metri de persoana infectată. Acesta este motivul pentru care este recomandat să te speli pe mâini (dacă ai atins o suprafață contaminată) și să stai la 2 metri de o persoană (deoarece o picătură mare nu ar trebui să zboare foarte departe).
Întrebarea este dacă particulele virale există și în picăturile mai mici. Deoarece sunt mai ușoare, nu cad și pot „zbura” prin aer. Într-un prim studiu efectuat în martie, virusul a fost găsit în aerosoli după câteva ore. Dar nu se știa la vremea respectivă dacă aceste particule mici puteau să contamineze alte presoane.
„De atunci, un alt studiu a descoperit un virus viabil capabil să infecteze șoareci după 16 ore. Sars-Cov-2 ar avea chiar un potențial de aerosolizare puțin mai mare decât Sars-Cov1 sau Mers ”, explică Christophe Bécavin, cercetător la Université Côte d’Azur și Institutul CNRS pentru Farmacologie Moleculară și Celulară.
În plus, unele focare sunt greu de explicat fără contaminarea cu aerosoli, cum ar fi cele 53 de persoane infectate din 61 de membri ai unui cor din Statele Unite, sau cei 10 chinezi infectați într-un restaurant în timp ce se aflau la mese distanțate… dar conectate prin ventilație.
Deci trebuie să purtăm cu totii măști FFP2? Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Profesorul de sănătate publică de la Harvard, Bill Hanage, spune pe Twitter că „cele mai multe contaminări au loc prin contact strâns, există un munte de dovezi pentru acest lucru”. În schimb, nu există dovezi clare și sigure despre transmisie aeriană, dar nu există dovezi nici că nu e posibil, explică el.
Aerosol, până la ce punct?
„Virusul rezistă în aer, dar nu știm exact cât de mult”, a spus Christophe Bécavin. Acesta este punctul central al dezbaterii. Pentru că atunci când vorbim despre contaminarea aerului, putem induce ideea că poți fi contaminat oriunde. Cu excepția faptului că există două mari necunoscute, își amintește cercetătorul.
Prima este că „nu știm încă ce cantitate virală este necesară pentru a fi infectat, de exemplu, este nevoie de o încărăctură virală mare pentru gripă și una foarte mică pentru Ebola”.
Cealaltă necunoscută este cât de mult supraviețuiește virusul în aceste picături mici purtate de aer. „Picăturile mari sunt lichide, în timp ce aerul este uscat, care este impactul acestei diferențe asupra structurii moleculare a lui Sars-Cov-2?”, se întreabă cercetătorul.
„Orice s-ar întâmpla, coronavirusul nu este la fel de transmisibil prin aerosol ca virusul rujeolei, de exemplu, unde R0 [numărul teoretic de persoane infectate de un pacient] este în jur de 10 sau 15, în timp ce acesta nu a depășit 3 sau 4 pentru coronavirus ”. De asemenea, rujeola este extrem de contagioasă, virusul poate supraviețui 24 de ore în aerul unei camere. Rata de transmisie e de 50 până la 90% într-o casă, mult mai mare decât în cazul Covid-19, amintește într-un blog profesorul Daniel Diekema, specialist în boli infecțioase.
Dacă noul coronavirus poate contamina prin aerosol, este în același timp foarte diferit de alte boli precum rujeola sau varicela și nu trebuie să copiem, în lupta împotriva pandemiei, măsurile luate împotriva acestor alte tipuri de virus.
Măsuri deja eficiente
„OMS a prezentat noi recomandări în iunie, bazate pe o metaanaliză privind transmisia”, a spus Christophe Bécavin. Apoi, organizația a recomandat purtarea măștii în zonele cu trafic mare. Acest lucru s-a datorat în principal acumulării de dovezi care arată că virusul poate fi răspândit de către persoane asimptomatice sau presimptomatice. „Ceea ce este important în această analiză este că vedem că purtarea măștii și distanțarea fizică reduc drastic riscul de contaminare”, subliniază cercetătorul.
Chiar dacă OMS a validat riscul de transmitere prin aerosol, „acest lucru nu ar trebui să se schimbe prea mult recomandările, poate să le întărească, să recomande purtarea maștii chiar și în cazuri de densitate mai mică sau cu o creștere a distanțării fizice”, spune Christophe Bécavin.
Saskia Popescu, un epidemiolog specializat în boli infecțioase, explică pe Twitter că dezbaterea privind transmisia aeriană nu ar trebui să modifice în mod fundamental recomandările actuale.
De asemenea, autorii scrisorii deschise nu recomandă schimbări drastice: îmbunătățirea ventilației și evitarea supraaglomerarii în spațiile limitate.