Belgienii încep deja să se îndoiasca că vor exista mari adunări de oameni în 2021. Și în viitorul apropiat. Nunțile și petrecerile mari, deja amânate de mai multe ori din primăvară, suferă anulări. Competițiile de fotbal încep cu porțile închise. Și probabil nu se va sărbători Crăciunul, Anul Nou și aniversările din toamnă și iarnă cu mult fast. „Este timpul să fim puțin realiști”, atenționează biostatisticianul Geert Molenberghs.
Domnule profesor, în ultimele câteva luni, majoritatea oamenilor s-au motivat spunându-și „să sperăm că putem face în această vară tot ceea ce ne-a lipsit în primăvară și vom putea să planificăm deja anumite lucruri pentru la toamnă”. Se pare că aceste proiecte sunt bune pentru aruncat la coșul de gunoi astăzi… Ar trebui să începem să fim mai realisti?
Vă voi răspunde mai întâi cu ceva care nu este a priori un răspuns. Însă, în calitate de director al programelor de masterat în statistică de la Universitatea din Louvain și Hasselt, am recomandat din martie ca universitățile noastre să organizeze anul universitar 2020-2021 online. Am fost acuzat că am exagerat și că am fost „dramatic”, dar, din păcate, previziunile se dovedesc corecte.
Adică trebuie să trăim clipa. Și pentru cei care vor să planifice ceva…
… ar face bine să fie atenți. Nu îmi voi face prieteni în industria turismului spunând acest lucru. Si eu călătoresc, de câteva ori pe an, dar nu mai planific nimic. Vom trăi clipa. Și, într-adevăr, va trebui să trăim mult timp această viață cu « bule sociale » așa cum o știm acum.
Când acest val se va termina, vom relaxa măsurile din nou. Dar nu așa cum facut-o la 1 iulie. În iunie-iulie, toată lumea spunea, cu excepția unor biostatisticieni: „S-a sfârșit, putem reveni la viața normală, cu doar unul sau două sectoare care încă nu au fost redeschise, dar vor veni si ele ”. Ei bine, nu. Poate că vom avea un meci de fotbal deschis publicului la sfârșitul anului, de exemplu. Dar să nu visăm la stadioane pline. Nu înainte de vaccin.
Virusologii ne spun ca acum trebuie să scădem curba mai mult decât data trecută. În caz contrar, ne regăsim într-o dinamică fără speranță și nesfârșită de vârfuri consecutive cu blocaje și scurte relaxări ușoare. Putem evita cu asta, dacă vom scădea curba?
„Da, dar depinde de ceea ce facem după această etapă. Îmi place să mă refer la Finlanda, Noua Zeelandă sau chiar Cuba: veți observa că acestea sunt precum niște insule. Aceste trei țări au în comun că au dus curba la nivelul zero. În Finlanda, contaminările au fost zero zile întregi. Apoi 2, 3, 5, apoi din nou două contaminări și apoi niciuna. Și de ce? Pentru că la fiecare apariție a virusului, sunt vigilenți. Urmăresc, izolează și s-a terminat din nou. Într-un astfel de sistem, putem duce o viață destul de normală, fără să avem creșteri mari ale numărului de cazuri. Există o condiție: aceea de a supraveghea noile „sosiri”. Granițele să fie deschise doar turiștilor care vin din țări cu un sistem identic de prevenție.
Dar acest lucru este exclus în Belgia, având în vedere poziția noastră geografică și statutul nostru în UE. Iar deschiderea frontierelor este esențială din punct de vedere politic, ideologic și economic.
Este adevărat. Dar tot sperăm că vom învăța din toate acestea. Vom fi mulțumiți cu o scădere la 85 de contaminări pe zi? Și țările din jurul nostru? Și poate cea mai grea parte este că se apropie toamna și cu toții vom trăi în curând mai mult în interior. Este ceea ce ne dorim? Am impresa că noi, oamenii de știință, inducem încetul cu încetul în această idee în mintea oamenilor.
În Franța, Germania, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania… Toți încep să se gândească la asta. Dacă luăm o zonă, spuneți-i zona Schengen, unde suntem de acord să reducem curba la zero, atunci putem avea contacte între noi. Și dincolo de acest spatiu, doar cu țările care au aceeași politică. Schengen ar fi un fel de China. Acesta este singurul mod de a trăi relativ confortabil. De asemenea, ne va costa mult mai puțin, pentru că ajută la menținerea economiei. Dacă nu acționăm, vom continua să îndurăm prin ce trecem acum.
Dar având în vedere reactivitatea UE la decizii…
Dacă diferitele părți sau persoane nu sunt capabile să privească în aceeași direcție, virusul este capabil să le forțeze să o facă. Olanda și Franța consideră în prezent Belgia drept oaia neagră. În iunie am demonstrat că suntem o țară destul de stabilă în fața virusului. Acum francezii sunt unde am fost noi, ca și Olanda. Dar și cifrele lor cresc. Rata de reproducere este aceeași peste tot. Doar că ei vin de mai jos. Dar dacă nu iau măsuri rapid, vor plăti și ei un preț greu, la fel ca noi.
Sursa: 7sur7