Circulația coronavirusului a crescut în ultima perioadă, în Europa. Dar, numărul pacienților spitalizați sau în terapie intensivă nu respectă această curbă.
„Avem mai puține cazuri grave în spitale, mai puțini pacienți la terapie intensivă. Nu suntem în stadiul de acum 3 luni”, explică Imad Kansau, un specialist în boli infecțioase de la Spitalul Antoine-Béclère din Franța.
Unii oameni de știință iau în calcul ipoteza unei mutații a virusului care l-ar face mai puțin virulent.
„Un indicator al sfârșitului epidemiei”
Trei studii diferite (publicate între 12 iunie și 6 iulie), inclusiv unul publicat în revista științifică americană „Cell”, arată că virusul ar fi devenit mai contagios, dar mai puțin periculos, datorită unor mutații.
Asta explică dr. Patrick Berche, fost director al Institutului Pasteur din Lille.
„Virusul pare a fi mai puțin letal. Provoacă mai multe cazuri, dar mai puține decese, adică mai puține fenomene patologice. Aceastea rămân doar ipoteze, dar pot reprezenta un indicator al „sfârșitului epidemiei”.
Ipoteza este susținută și de Paul Tambyah, consultant senior la Universitatea Națională din Singapore și președinte al Societății Internaționale de Boli Infecțioase. Astfel explică discrepanța observată între curbele de contaminare și cea a spitalizărilor.
„Au trecut câteva luni de când ideea a fost lansată”, comentează profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea Lyon. Este destul de normal ca un virus să sufere mutații pe măsură ce o epidemie progresează și fiecare mutație poate schimba „comportamentul” agentului patogen.
Mutația menționată de Paul Tambyah se numește D614G. „A fost descoperită în februarie și acum este majoritară, continuă Bruno Lina. Dar nu știm ce înseamnă, de fapt, pentru bolnavi „. Această mutație schimbă structura unei molecule cheie, proteina S. Aceste molecule formează vârfurile coronavirusului și servesc pentru a pătrunde în celulele corpului uman. În prezent circulă peste 71.000 de tulpini ale virusului Sars-Cov-2, iar 95% dintre acestea poartă această mutație.
Ce sunt mutațiile coronavirusurilor
Coronavirusurile sunt mai susceptibile decât alte virusuri să sufere mutații, dar asta nu înseamnă că devin mai periculoase. În majoritatea cazurilor, aceste modificări nu au consecințe.
Într-un articol postat pe platforma MedRXiv, o echipă internațională condusă de Erik Volz de la Imperial College London, studiază efectele acestei mutații asupra transmiterii și pericolului bolii.
„Această mutație pare să ofere virusului un avantaj replicativ”, analizează Bruno Lina. „Prin urmare, este probabil ca aceste tulpini să se reproducă puțin mai repede în organism. Este, însă, imposibil de concluzionat că această mutație modifică dinamica epidemică”, adaugă Bruno Lina. Nu uitați că această mutație datează din februarie. Dacă ar fi avut un impact major, l-am fi văzut încă din martie sau aprilie.”.
Întrebări despre imunitatea individuală
De fapt, mutațiile observate nu modifică receptorii asupra cărora acționează anticorpii. Față de diferitele tulpini ale Sars-CoV-2, riscul individual este egal, atât din punct de vedere al contaminării, cât și al complicațiilor. „Toate virusurile sunt identice „antigenic”, explică Bruno Lina. La fel se întâmplă și cu „răspunsul imun pe care îl induc în organism”.
Sursa: Le Figaro