Care este diferența dintre imunizarea asigurată în urma contaminării cu Covid-19 și cea oferită de vaccinuri? Tinerii, care nu au un grad ridicat de risc, au vreun interes în „a lăsa natura să-și urmeze cursul”?
Înainte de a vorbi despre eficacitate, riscurile sunt în mod clar mult mai mari în timpul contaminării. „Pentru persoanele cu risc, cu vârsta peste 60 de ani și / sau cei care prezintă comorbidități, raportul beneficiu-risc este în mare măsură în favoarea vaccinului, fără îndoială” , spune Brigitte Autran, profesor emerit la Facultatea de Medicină a Universității Paris-Sorbona. Pentru persoanele mai tinere, riscurile asociate cu Covid sunt mult mai mici, dar nu zero. Unii tineri fără vulnerabilitate aparentă pot dezvolta o formă severă a bolii din cauza unei predispoziții genetice nedetectate anterior.
Datorită naturii standardizate, vaccinarea generează o reacție imunitară mai omogenă decât în timpul infectării naturale, „în cazul căreia încărcătura virală este foarte variabilă, în funcție de situație”, amintește Éric Billy, cercetător în imuno-oncologie la Strasbourg. S-a demonstrat că formele severe de Covid sunt corelate cu o încărcătură virală mare”. În același timp, putem pune la îndoială durata protecției rezultată dintr-o formă foarte ușoară a bolii.
Ca să nu mai vorbim că unele proteine SARS-CoV-2, absente din vaccinuri, interferează cu răspunsul nostru imunitar. „În timpul infectării, actiunea interferonului, care permite răspunsul imun să înceapă corect, este perturbată de anumite proteine virale. Răspunsul imun este întârziat și încetinit, cu riscul ca imunitatea umorală (de anticorpi) și celulară (limfocite de memorie) să nu fie completă. Dimpotrivă, vaccinarea este concepută pentru a asigura imunitatea generală”, explică Eric Billy.
„Virusul a învățat să se ascundă”, rezumă Nicolas Manel, virusolog-imunolog la Institutul Curie. Atunci când sistemul imunitar nu reușește să-l vadă sau răspunde ineficient, coronavirusul continuă să se multiplice și să provoace daune. Dar nu are de-a face cu reacția cunoscută sub numele de imunogenitate, care apare atunci când vaccinul este injectat…”. Aceste simptome, oricât de neplăcute ar fi, reprezintă un semn bun: febra arată că sistemul imunitar reacționează, durerile de cap sau durerile de braț sunt reacții inflamatorii, asigură imunologul. Toate acestea nu sunt grave și dispar repede”.
Nivelul anticorpilor
Dar eficaciența vaccinării pe termen lung? „Nu este clar ce nivel de anticorpi trebuie atins pentru a proteja împotriva bolii. Dar știm că vaccinurile sunt capabile să inducă imunitatea cel puțin în aceeași măsură ca în timpul contaminării naturale. Reinfectările documentate până acum sunt foarte rare”, explică profesorul Brigitte Autran. În ceea ce privește persistența anticorpilor în organism, este încă slab înțeleasă în ambele cazuri. „După infectare, s-a observat că anticorpii persistă cel puțin 6 luni. Pentru anticorpii apăruți în urma vaccinului, monitorizarea n-a putut fi mai mare de 3 luni, deocamdată”.
Până acum, multe informații despre Covid și vaccinuri lipsesc, din cauza naturii foarte recente a SARS-Cov-2. „Este particularitatea logicii științifice să afirmi doar ceea ce a fost dovedit”, amintește Nicolas Manel. Dar putem spune, fără îndoială, că vaccinurile ARNm protejează, în timp ce virusul ucide. Cu cât mai mulți oameni vor fi vaccinați, cu atât mai repede vom scăpa de acest virus devastator”.
Sursa: Le Figaro