Covid-19 ucide prin tromboză, nu prin pneumonie. Cât de adevarată este această teorie

Formarea cheagurilor în vasele care alimenteaza plămânii este doar una dintre posibilele complicații ale infectării cu Sars-CoV-2, nu singura. Administarea anticoagulantelor, fără a le combina cu alte medicamente, nu are efect în multe cazuri.

O postare pe Facebook, atribuită „Pr Jacques Theron, neuroradiolog CHU Caen”, a fost foarte dezbătută în mediul online. Conform acestui text, 50 de autopsii efectuate la Bergamo și Milano la pacienții care au murit de Covid-19, au „demonstrat că boala nu duce la pneumonie ci la coagularea intravasculară diseminată (tromboză ). Prin urmare, modalitatea de combatere a bolii este cu antibiotice, antivirale, antiinflamatorii și anticoagulante. Protocoalele au fost modificate aici […] Ventilatoarele și unitățile de terapie intensivă nu au fost niciodată necesare. ”

Contactat de CheckNews, profesorul Jacques Théron neagă că este autorul acestui text – și ne spune că nu a lucrat la CHU de Caen de zece ani. El a „transmis celebrul text către câțiva prieteni” și „nu și-a imaginat că un simplu schimb de informații între prieteni ar putea lua o asemenea amploare”.

Textul circulă de câteva săptămâni, tradus în mai multe limbi (în special în italiană, unde este atribuit unui „cardiolog anonim din Pavia”…). Sunt amestecate câteva informații reale cu multe afirmații dubioase, chiar false, acuzații și extrapolări.

Tromboza este doar una dintre posibilele complicații

În ultimele patru luni au fost făcute numeroase cercetări care arată că una dintre posibilele complicații în cazul formelor severe ale bolii este CIVD (coagulare intravasculară diseminată). Cu alte cuvinte: formarea unor cheaguri mici de sânge care împiedică circulația (tromboză) și perturbă coagularea, provocând hemoragii. Se spune că aceste cheaguri se formează în special în vasele pulmonare. În februarie, un studiu efectuat la Wuhan de cercetătorul Tang Ning a raportat că din 21 de pacienți decedați, 15 au prezentat probabil CIVD.

Cu toate acestea, CIVD nu este singura formă de tromboză observată în cazurile grave ale bolii. Mai presus de toate: nu toți pacienții care ajung la terapie intensivă sunt diagnosticați cu tromboză.

Într-un studiu francez publicat în revista Intensive Care Medicine, 64 de complicații trombotice au fost identificate la 150 de pacienți cu forme severe de infecție cu Sars-CoV-2. Autorii remarcă faptul că niciunul dintre cei 150 de pacienți cu Covid-19 nu a dezvoltat CIVD. O constatare similară a fost făcută într-un studiu olandez pe 184 de pacienți (31% tromboză, fără CIVD).

Procentul de embolie pulmonară – de obicei cauzată de tromboză – pare să fie deosebit de mare la pacienții spitalizați. Angioscanere pulmonare (scanere efectuate cu injecție de agent de contrast) efectuate la Spitalul Universitar Besançon de către echipa Pr. Eric Delabrousse pe 100 de pacienți cu o formă severă a bolii au relevat 23 de cazuri de embolie pulmonară. Embolia a implicat 17 din 39 de pacienți în terapie intensivă.

Un risc cunoscut și de luat în calcul

O posibilă explicație pentru aceste complicații frecvente (leziuni arteriale, dezvoltare de cheaguri) ar putea fi afinitatea virusului pentru celulele din care sunt constituiți pereții vaselor și emiterea de factori de coagulare de către aceleași celule.

Riscul de microtromboze este suficient de cunoscut de ISTH (Societatea Internațională de Tromboză și Hemostază) pentru a prezenta recomandări la 25 martie pentru utilizarea unui anticoagulant (heparina cu greutate moleculară mică) la anumiți pacienți cu forme severe de Covid-19. Într-un prospect publicat pe 11 aprilie, domeniul de utilizare al acestui medicament a fost specificat de Agenția Italiană a Medicamentului (AIFA), care a dat și undă verde evaluării sale clinice pentru această indicație. Beneficiile heparinei la unii pacienți cu Covid-19 care prezentau sângerări provocate de infecție au fost raportate de echipa Tang Ning la sfârșitul lunii martie. Este discutată și folosirea altor forme de heparină.

În orice caz, utilizarea de anticoagulante în doze mari (dincolo de dozele utilizate în mod obișnuit pentru a limita riscul de tromboză venoasă la pacienții aflați în terapie intensivă) pare să fie fără beneficii pentru mulți pacienți cu Covid-19 care se află la terapie intensivă și care nu sunt identificați cu un eveniment trombotic.

Autopsiile din Elveția le contrazic pe cele efectuate în Italia

Revenind la mesajul transmis pe rețelele de socializare… autopsiile pacienților au fost efectuate într-adevăr la Milano și Bergamo (peste 80 în ultimul oraș de la mijlocul lunii martie). Un raport de observare a fost publicat în prealabil pe 22 aprilie pe site-ul medRxiv (care oferă acces la articole înainte de revizuire și publicare).

Conform acestui studiu, care implică 33 de bărbați și 5 femei, a fost observată o CIVD în vasele mici arteriale în toate țesuturile pulmonare analizate. Autorii descriu, de asemenea, leziuni pulmonare caracteristice (leziune alveolară difuză sau DAD), caracteristice deja „pentru celelalte două coronavirusuri care infectează oamenii, Sars-CoV și Mers-CoV”.

Faptul că a fost observată o CIVD la acești 37 de pacienți italieni este notabil. Dar nu permite, așa cum face postarea devenită virală, o generalizare abuzivă conform căreia tromboza este implicată sistematic în toate decesele. Publicate la începutul lunii mai, datele despre autopsiile din Elveția, realizate pe 21 de persoane pictează o imagine diferită. Astfel, microtromboza în vasele alveolare a fost observată doar la cinci indivizi. Embolia pulmonară a fost observată la patru dintre ei și a afectat exudativ alveolar difuz 16.

Pneumonia, cea mai frecventă complicație a Covid-19

„Pneumonia rămâne cel mai frecvent motiv de internare la terapie intensivă”, explică Thomas Gille, pneumolog. Este principala complicație posibilă a infecției cu Sars-CoV-2. Boala apare atât din cauza efectului virusului asupra celulelor pulmonare cât și din cauza răspunsului imun disproporționat. Este dificil să diferențiezi aceste două componente pe scaner: acest ansamblu este cunoscut sub numele de pneumonie „.

„În formele severe, reacția inflamatorie poate deveni mai importantă, transformând pneumonia într-un sindrom de detresă respiratorie acută. O pneumonie moderată poate apărea alături de o embolie pulmonară. Acestea sunt două lucruri diferite. „

De ce ventilatoarele sunt esențiale

Spre deosebire de ceea ce presupune postarea de pe Facebook, autorii studiului italian despre autopsii nu pun în discuție în niciun moment necesitatea ventilatoarelor.

Întrebat de CheckNews, profesorul Alexandar Tzankov, coducătorul cercetărilor elvețiene, critică puternic afirmația mesajului viral potrivit căruia „ventilatoarele și unitățile de terapie intensivă nu au fost niciodată necesare”. „Mulți pacienți în stare necesită asistență respiratorie. Poate ar trebui să se facă cu praguri mai mici de saturație de oxigen și transfuzii plasmatice crescute… Dar nu există date care să sugereze renunțarea la asistența respiratorie!”. Afirmația potrivit căreia creșterea numărului paturilor de terapie intensivă „nu era necesară” este la fel de falsă.

Când celulele care acoperă alveolele sunt infectate de virus, distrugerea lor va avea o consecință directă: plămânii nu mai oxigenează în mod corespunzător sângele. Este necesar sun ventilator pentru a crește aportul de oxigen. Aceeași problemă apare atunci când infecția duce la tromboză în vasele pulmonare. Uneori este necesară ventilația mecanică. Permite supraviețuirea celor mai grav afectați, menținând oxigenarea maximă a alveolelor sănătoase atâta timp cât cheagurile obstrucționează circulația sângelui.

În concluzie

Formarea cheagurilor în vasele care alimenteaza plămânii este doar una dintre posibilele complicații ale infecției cu Sars-CoV-2, nu singura. Utilizarea unor doze mari de anticoagulante nu are efect, ba chiar e potențial dăunătoare, în multe cazuri.

În Franța, un nou studiu clinic pentru prevenirea riscului de tromboză va fi realizat pe 600 de pacienți cu forme grave de Covid, sub coordonarea lui Pr Stéphane Zuily (CHRU din Nancy). Primul pacient a fost inclus pe 13 martie.

Sursa: Liberation