În acest apel colectiv, 35 de oameni de știință, universitari și profesioniști din domeniul sănătății critică politica și comunicarea guvernului. Potrivit acestora, guvernanții afișează mai mult o „poziție de protecție” decât o strategie specifică pentru sănătate.
„Noi, oameni de știință și universitari din toate disciplinele și profesioniști din domeniul sănătății, care ne exercităm liberul arbitru și libertatea de exprimare, cerem să nu mai fim guvernați de și cu frică. Societatea franceză este în prezent sub tensiune, mulți cetățeni intră în panică sau dimpotrivă ironizeaza instrucțiunile, iar mulți factori de decizie intră în panică. Este urgent să schimbăm metodele.
Nu suntem în război, ci ne confruntăm cu o epidemie care a provocat 30 de decese în 9 septembrie, comparativ cu 1.438 în 14 aprilie. Prin urmare, situația nu este deloc aceeași cu cea de acum 5 luni. Mai mult, dacă războiul poate uneori să justifice o stare de urgență și restricții excepționale asupra statului de drept și a libertăților publice care stau la baza democrației și a Republicii, nu este cazul unei epidemii. Astăzi, la fel ca ieri, această criză trebuie să ne unească și să ne faca mai puternici nu să ne dezbine sau să ne supună.
Acesta este motivul pentru care facem apel la autoritățile politice și de sănătate franceze să înceteze să provoace frică printr-o comunicare care provoacă anxietate, care exagerează în mod sistematic pericolele fără a explica cauzele și mecanismele. Nu trebuie să confundăm răspunderea cu vinovăția moralizatoare, nici educația civică cu infantilizarea. De asemenea, facem apel către jurnaliștii să nu mai transmită o comunicare care a devenit contraproductivă: majoritatea concetățenilor noștri nu mai au încredere în discursuri oficiale, conspirațiile de tot felul abundă pe rețelele sociale și extremiștii profită de acest fapt.
Izolarea generală, o măsură fără precedent în istoria noastră, a avut consecințe individuale, economice și sociale teribile care sunt departe de a fi evaluate în toată complexitatea lor. Amenințarea cu o revenire a izolării este iresponsabilă.
Evident, trebuie să îi protejăm pe cei mai slabi. Dar, la fel ca impunerea purtării măștilor pe stradă, inclusiv în regiunile în care virusul nu circulă, eficiența izolării nu a fost demonstrată științific. Aceste măsuri generale și uniforme, impuse sub supravegherea poliției, provin mai mult din dorința de a afișa o poziție de protecție decât dintr-o strategie de sănătate precisă.
De asemenea, cerem guvernului să nu instrumentalizeze știința. Condiția sine qua non a științei este transparența, pluralismul, dezbaterile contradictorii, cunoașterea precisă a datelor și absența conflictelor de interese. Deoarece Consiliul științific Covid-19 nu îndeplinește toate aceste criterii, acesta ar trebui revizuit sau îndepărtat.
De asemenea, am dori să subliniem că primii care tratează bolnavii sunt medicii generaliști. Îndepărtarea lor din lupta împotriva Covid, prin neaprovizionarea lor cu teste sau măști și prin suspendarea libertății de a prescrie medicamentele autorizate, la alegere, a fost o eroare care nu trebuie repetată. Dimpotrivă, tot personalul medical trebuie să fie mobilizat, echipat și unit pentru a ne îmbunătăți capacitățile de reacție și a nu le restricționa.
În cele din urmă, imperativele protecției împotriva contaminarii nu trebuie să ducă la trădarea eticii medicale și a principiilor umaniste fundamentale. Izolarea bolnavilor și protejarea celor expuși riscului nu înseamnă lipsirea lor de drepturi și de viață socială.
Trebuie să gândim împreună pentru a ne defini democratic strategiile de sănătate, a restabili încrederea concetățenilor noștri și a reda viitorul tinerilor noștri.”.
Primii semnatari
Jean-François Toussaint, profesor de fiziologie la Universitatea din Paris; Laurent Mucchielli, sociolog, director de cercetare la CNRS; Bernard Bégaud, profesor de farmacologie la Universitatea din Bordeaux; Gilles Bœuf, profesor de biologie la Universitatea Paris-Sorbonne; Pierre-Henri Gouyon, profesor de biologie la Muzeul Național de Istorie Naturală; Jean Roudier, profesor de reumatologie la Universitatea din Aix-Marseille; Louis Fouché, medic, anestezist la Hôpital de la Conception; Olivier de Soyres, medic, resuscitator la clinica Cedars; Christophe Lançon, profesor de psihiatrie la Universitatea din Aix-Marseille; Laurent Toubiana, epidemiolog la Inserm; Mylène Weill, biolog, director de cercetare la CNRS; Anne Atlan, genetician și sociolog al populației, director de cercetare la CNRS; Bernard Swynghedauw, biolog, director de cercetare emerit la Inserm; Marc-André Selosse, profesor de microbiologie la Muzeul Național de Istorie Naturală; Jean-Louis Thillier, medic, imunopatolog; Jean-François Lesgards, biochimist, cercetător la CNRS; Alexandra Menant, biolog, cercetător la CNRS; André Comte-Sponville, filosof; François Gastaud, chirurg ortoped la Strasbourg; Éric Desmons, profesor de drept public la Universitatea Sorbona Paris Nord; Dominique Andolfatto, profesor de științe politice la Universitatea din Bourgogne Franche-Comté; Charalambos Apostolidis, profesor de drept public la Universitatea din Bourgogne-Franche-Comté; Nicolas Sembel, profesor de sociologie la Universitatea din Aix-Marseille; Dominique Crozat, profesor de geografie la Universitatea din Montpellier; Marnix Dressen-Vagne, profesor de sociologie la Universitatea din Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines; Thomas Hippler, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Caen-Normandie; Nicolas Leblond, lector superior de drept la Universitatea Politehnica Hauts-de-France; Dominique Labbé, politolog, profesor emerit la Universitatea din Grenoble-Alpi; Arnaud Rey, cercetător în psihologie la CNRS; Mathias Delori, politolog, cercetător la CNRS; Jacques Tassin, ecolog, cercetător la Centrul de Cooperare Internațională în Cercetări Agricole pentru Dezvoltare (CIRAD); Sylvie Gourlet-Fleury, ecolog, cercetător la CIRAD; Emmanuelle Sultan, doctor în oceanografie fizică, inginer cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală; Christophe Leroy, biolog, doctor în biologie moleculară și celulară; Bernard Dugué, doctor în farmacologie, doctor în filosofie.
Sursa: Le Parisien