De peste un an, lumea a adoptat noi obiceiuri. Cetățeni din toată lumea poartă măști sau mănuși de latex, pentru a se proteja de pandemia Covid-19. Iar obiectele abandonate după utilizare reprezintă o nouă formă de poluare, deosebit de dăunătoare faunei sălbatice. Confruntați cu acest fenomen, care afectează toate continentele, oamenii de știință trag un semnal de alarmă și fac apel pentru gestionarea mai bună a acestor deșeuri. Într-un studiu publicat pe 22 martie în revista Animal Biology, cercetătorii olandezi au întocmit o listă a victimelor colaterale ale pandemiei SARS-CoV-2.
În martie 2020, OMS declară că lumea se confruntă cu o pandemie. Rapid, purtarea unei măști, mănuși sau alte echipamente devine necesară, chiar obligatorie, în spațiile publice din multe țări. „Se estimează că folosim 129 de miliarde de măști și 65 de miliarde de mănuși în fiecare lună, în lume”, notează biologii Auke-Florian Hiemstra de la Naturalis Biodiversity Center și Liselotte Rambonnet de la Universitatea din Leiden, coordonatori ai studiului. Consecință: poluarea a crescut într-un an, chiar și în regiuni nelocuite, precum Insulele Soko, din Hong Kong.
Auke-Florian Hiemstra și Liselotte Rambonnet dezvăluie că maimuțele au fost observate mestecând măști, că păsările și peștii au fost prinși în mănuși de latex în Olanda sau chiar s-a găsit o mască de protecție în stomacul unui pinguin. Oamenii de știință au dorit să integreze aceste descoperiri într-un context mai larg. Prin urmare, au examinat toate observațiile făcute pe această temă în întreaga lume, prin intermediul rețelelor de socializare, ziarelor locale, site-urilor de știri, dar și prin intermediul fotografilor specializați, a ornitologilor sau a centrelor de salvare a faunei salbatice.
Multe exemple
Una dintre primele dovezi ale riscului datează din august 2020 cu imaginea unui biban prins într-o mănușă. Doar coada peștelui ieșea în afară. Cercetătorii raportează, de asemenea, primele observații cunoscute privind utilizarea măștilor pentru cuibărit de către diferite păsări. „Comportamentul a fost observat pentru prima dată la o lișiță (Fulica atra), o specie cunoscută pentru cuiburile antropice și pentru cuibărirea pe canalul Keizersgracht din Amsterdam, pe 3 iunie 2020”, notează oamenii de știință. Un alt cuib al aceleiași specii a fost reperat în Leiden. De data aceasta a inclus o mască și o mănușă de latex.
Dacă această specie de păsări folosește cu în mod constructiv obiectele, altele suferă serios. „Prima victimă a deșeurilor Covid-19 raportată din lume, după cunoștințele noastre, a fost o mierlă americană (Turdus migratorius). Pasărea pare să fi murit după ce s-a încurcat într-o mască de față în Chilliwack, Canada, pe 10 aprilie 2020″. Au urmat alte cazuri.
Dincolo de păsări și pești, alte animale suferă din cauza poluării cu articole de protecție: lilieci, vulpi roșii, arici comuni, crabi, caracatițe… Și lista nu este completă. În Brazilia, un pinguin Magellanic găsit pe o plajă avea o mască în stomac. Macacii care consumă crabi au fost, de asemenea, fotografiați mestecând măști, în Malaezia. Câinii și pisicile au fost spitalizați după ce au ingerat deșeuri medicale legate de Covid-19. Desigur, mărturiile și observațiile nu sunt suficiente pentru a enumera toate interacțiunile dintre animale și poluare.
Conștientizare
Cum se explică un astfel de fenomen? „Animalele se încurcă în măști și nu se mai pot deplasa sau mor din cauza plasticului ingerat. Vertebratele și nevertebratele de pe uscat sau din ape se încurcă sau sunt prinse în deșeuri”, explică cei doi autori a raportului.
„Pentru a evidenția întreaga amploare a acestei probleme”, autorii studiului încurajează oamenii să adauge observațiile lor asupra animalelor afectate pe site-ul www.covidlitter.com.
Sursa: L’Express