Covid-19 a determinat doar 2% din totalul internărilor înregistrate în spitalele franceze în 2020

Datele prezentate de un raport întocmit de Agenția Tehnică de Informare privind Spitalizarea (ATIH), publicat săptămâna aceasta și distribuit pe scară largă pe rețelele de socializare, stabilește că spitalizările Covid în 2020 au reprezentat doar 2% din totalul internărilor și doar 5% din internările în secțiile ATI. Mulți internauți au văzut-o drept „dovadă” a exagerării gravității epidemiei și a dezinformarii autorităților în legătură cu supraaglomerarea spitalelor, dar cifrele nu permit confirmarea (sau infirmarea) impactului Covid asupra activității spitalelor.

Epidemia Covid-19 a fost încă de la început o provocare pentru personalul medical, confruntat cu mai multe valuri de contaminare. Dacă sistemul spitalicesc e sub tensiune de mai multe luni de zile, caracterul singular al acestei situații se reflectă în datele referitoare la activitatea sanitară? Nu neapărat, potrivit consultantului în sănătate publică, Martin Blachier, care a prezentat raportul la postul LCI. Într-adevăr, doar 2% din spitalizările înregistrate în 2020 au fost atribuite virusului.

Cifra se dovedește a fi sigură, deoarece a fost comunicată de o agenție publică însărcinată cu colectarea și analiza datelor de la unitățile sanitare. Însă este necesar să ne uităm la o serie de alți indicatori care ar putea reflecta impactul crizei asupra sistemului de sănătate francez.

Analize anuale ale activității spitalelor

Pacienții Covid au reprezentat și 5% dintre toți pacienții tratați în secțiile ATI în 2020. Datele sunt luate din analizele anuale ale activității spitalicești efectuate de Agenția Tehnică de Informare privind Spitalizarea (ATIH), care se descrie ca „instituție administrativă publică a statului, plasată sub supravegherea miniștrilor responsabili cu sănătatea, afacerile sociale și securitatea socială”. Colectează și analizează date de sănătate și tocmai a publicat un rezumat referitor la „tratamentul spitalicesc al Covid-19 în 2020”.

În documentul de 26 de pagini apare și numărul total de spitalizări legate de virus în Franta: 217.974. În aparență, având în vedere activitatea de ansamblu a spitalelor, cifrele pot părea neglijabile și destul de deconectate de mesajele transmise de profesioniștii din domeniul sănătății. De aici și interesul de a aprofunda mai detaliat acest raport.

Cifrele ar trebui puse în context

În primul rând, înainte de a livra orice analiză a cifrelor, trebuie luat în considerare că epidemia nu a luat amploare cu adevărat în Franța decât la jumătatea lunii martie 2020. Pe 15 martie, doar 285 de persoane se aflau internate în secțiile de terapie intensivă, față de apoximativ 7.000 în primul val. În plus, perioada de vară (iulie și august) a fost destul de calmă, cu o scădere notabilă a numărului de cazuri după izolare.

Un alt aspect de subliniat: durata internărilor determinate de Covid. De la două săptămâni, în medie, la mai mult de trei, în funcție de gravitatea cazurilor. Durata internărilor a fost mai lungă decât cea observată de obicei pentru gripă, notează raportul ATIH.

În plus, „o zi de spitalizare în secția de terapie intensivă din cinci” a fost anul trecut „dedicată bolnavilor Covid”. Decesele asociate cu epidemia sunt ridicate: dacă virusul a vizat 2% din spitalizări, a provocat 12% din decesele intraspitalicești, si 16% dintre cele produse în secțiile de terapie intensivă.

Măsurarea numărului de spitalizări legate de virus în raport cu activitatea generală a spitalelor are și unele limitări. În perioadele de vârf ale crizei sanitare, cele mai mari tensiuni au fost observate în secțiile de terapie intensivă. Spre deosebire de pacienții internați pentru fracturi, arsuri superficiale sau operații de rutină, tratarea persoanelor cu SARS-CoV-2 necesită resurse umane și materiale însemnate. Nu întâmplător unul dintre cei mai urmăriți indicatori în primele două valuri a fost gradul de ocupare a paturilor de terapie intensivă.

Sursa: Liberation