Covid-19| 70% dintre contaminări se realizează prin aer, contrar informărilor oficiale de la începutul epidemiei

Acum pare evident, însă la începutul epidemiei autoritățile sanitare, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, au respins ideea potrivit căreia Covid-19 se transmite pe calea aerului. Aerosolii – particule invizibile care poartă o anumită încărcătură virală – sunt responsabili pentru cel puțin 70% dintre infectările cu coronavirus – mult mai mult decât s-a estimat inițial.

„Coronavirusul ar putea fi transmis în cele din urmă prin aer”. La începutul lunii aprilie, comunitatea științifică a avertizat cu privire la o posibilă transmitere a virusului SARS-CoV-2 pe cale aeriană și nu, așa cum se sugerase până atunci, doar prin particule mari eliberate prin tuse sau strănut.

Cu toate acestea, abia la jumătatea lunii iulie Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus problema aerosolilor în recomandările sale oficiale și a recunoscut probabilitatea răspândirii bolii prin aer.

Astăzi, o serie de studii examinează rolul și formarea acestor particule fine, precum și importanța acestui mod de transmitere în pandemia Covid-19.

Actualizare privind starea actuală a cunoștințelor în patru întrebări.

1) Cum se emit aerosolii?

Când respirăm, vorbim sau cântăm, emitem particule care se amestecă cu aerul înconjurător și formează ceea ce se numește un aerosol respirator, compus din picături fine, cu diametrul mai mic de 10 microni (o zecime din circumferința unui fir de păr uman).

În timp ce picăturile mari nu ajung, în general, la o distanta de peste 2 metri, aerosolii pot rămâne în suspensie în aer timp de mai multe minute sau chiar ore, conform unui studiu publicat în 2011 pe virusul gripal.

În plus, dacă viabilitatea ARN-ului viral al SARS-CoV-2 în aerosoli este contestată de OMS, această probabilitate a fost totuși emisă de cercetările publicate în The New England Journal of Medicine. Cercetătorii spun că virusul poate rămâne viabil timp de până la trei ore în aceste particule minuscule.

Flux până la 2 metri

O echipă de oameni de știință din Franta, în colaborare cu Universitatea din Princeton, SUA, au căutat la rândul lor să înțeleagă mecanismele prin care aerosolii se propagă în timpul ce vorbești sau cânți. Ca parte a lucrărilor recente, publicate în revista PNAS, au reușit să demonstreze, folosind un laser și fum, că fluxurile de aer generate de vorbire aveau o anumită direcție și o anume gamă, în funcție de sunetele produse.

„Consoanele ocluzive precum„ P ”sau „ B ”generează fluxuri care pot călători 1 metru într-o secundă. Acumularea acestor consoane produce apoi un fel de „jet conic” care transportă particulele expirate de o persoană până la 2 metri în treizeci de secunde, explică Manouk Abkarian, cercetător al Centrului de Biologie Structurală al Universității din Montpellier și co-autor al studiului realizat impreuna cu Simon Mendez și Howard Stone. „Desigur, există variații, în funcție de felul de a vorbi, dacă o faci în șoaptă sau ai o voce calmă, dar aceste rezultate sunt destul de îngrijorătoare, în sensul că nu ne-am imaginat că aerosolii ar putea ajunge la acea distanță”.

2) Care este proporția infectărilor prin aerosoli?

Potrivit lui Antoine Flahault, directorul Institutului pentru Sănătate Globală de la Universitatea din Geneva, cel puțin 70% dintre contaminări sunt cauzate de aerosoli. „Acest mod de transmitere a devenit o evidență, dar, în mod surprinzător, autoritățile arată adesea o mare reticență în a recunoaște rolul aerosolilor în răspândirea unei boli”, a spus epidemiologul. Acesta a fost și cazul tuberculozei, pentru care s-a crezut multă vreme că este posibilă doar transmiterea prin picături mari, până când rolul unic al aerosolilor ca mijloc de difuzie a fost recunoscut, în cele din urmă”.

Dar fumul de țigară sau vaporii emiși de țigările electronice? Pot contribui la răspândirea virusului? „Aerosolii eliberați odată cu fumul de țigară se comportă în mod similar cu aerosolii pe care îi expirăm”, descrie Antoine Flahault. Riscul nu este mai mare decât la un nefumător, singura diferență fiind că poți vedea norul în mișcare“.

3) Cum se reduce riscul transmiterii?

La fel ca fumul de țigară, care se disipă mai încet într-un spațiu interior închis, aerosolii vor pluti o vreme într-o cameră slab ventilată, de unde și importanța aerisirii frecvente.

„Ar trebui să porți tot timpul o mască în interior și să păstrezi o anumită distanță față de ceilalți”, spune Antoine Flahault. În plus, numărul de persoane prezente într-un spațiu închis ar trebui să fie redus cât mai mult posibil, munca de acasă ar trebui încurajată și aerul să fie împrospătat de aproximativ șase ori pe oră. Prin cumularea tuturor acestor măsuri putem spera să reducem riscul transmiterii coronavirusului în locuri închise”.

Ventilație suficientă

Aerisirea eficientă a clădirilor este tema unei scrisori deschise, semnate de peste 200 de oameni de știință și publicată în iulie în Clinical Infectious Diseases.

„Există așa-numitele evenimente super-răspânditoare, în locuri unde ventilația nu este suficientă pentru a elimina virusul expirat în aer de către persoane infectate, spune Lidia Morawska, profesor la Universitatea de Tehnologie din Queensland (Australia) și autor principal al acestui apel către autoritățile sanitare. Durata expunerii este, de asemenea, un factor important: cu cât oamenii petrec mai mult timp în astfel de medii, cu atât este mai mare probabilitatea de infectare”.

„Dacă sistemul de ventilație doar recirculă, atunci nu face decât să agite aerul”, subliniază Manouk Abkarian. Este necesar să ai un sistem de filtrare a particulelor sub 1 micron. În caz contrar, este mai bine să deschizi ferestrele pentru a crea suficient schimb de aer”.

4) Masca constituie o protecție eficientă?

S-a auzit adesea că măștile chirurgicale sau cele de pânza nu oferă o barieră suficientă împotriva particulelor mai mici de 10 microni. E adevărat?

„Există prejudecăți cu privire la măști, spune Antoine Flahault. În laborator, măștile FFP2 au demonstrat o capacitate mai mare de a filtra picăturile și aerosolii, dar acest lucru nu a fost confirmat de studiile randomizate care le-au comparat cu măștile chirurgicale. În plus, măștile din pânză nu sunt mai puțin eficiente, atât timp cât sunt de bună calitate și respectă standardele actuale”.

Sursa: Le Temps