Începând cu 5 iunie Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat purtarea măștilor pentru a reduce răspândirea SARS-CoV-2. Cercetătorii au demonstrat că aceste protecții împiedică bolnavii de Covid-19 să răspândească germenii prezenți în tractul respirator. Unii oameni de știință merg acum mai departe, considerând că măștile pot proteja și persoanele sănătoase care le poartă.
Pentru a avansa această teorie, Monica Gandhi, medic specialist în boli infecțioase și profesor la Universitatea din San Francisco (California), pornește de la o observație: „Oamenii par să dezvolte forme mai puțin grave ale bolii dacă poartă o mască. În locurile în care majoritatea oamenilor au respectat purtarea măștilor, persoanele infectate […] par considerabil mai puțin susceptibile să dezvolte o formă severă a bolii, în comparație cu cei care lucrează în locuri unde portul măștilor e mai puțin generalizat ”, scrie ea în The Conversation.
Gandhi și colegii ei și-au publicat analiza în Journal of General Internal Medicine.
Potrivit acestora, dacă particulele infectate reușesc să treacă de mască, acestea aduc o doză virală mai mică. „Dacă doza inițială de virus este scăzută, sistemul imunitar este capabil să controleze virusul prin utilizarea unor măsuri mai puțin drastice. În acest caz, persoana are mai puține simptome”.
O doză virală redusă datorită măștii?
Argumentele prezentate de echipa Monicai Gandhi nu au fost demonstrate. „Dar par coerente”, spune Véronique Merle, profesor de sănătate publică din Franța. În primul rând, masca filtrează particulele – la diferite niveluri, desigur, în funcție de tipul de fabricație (FFP2, chirurgical, țesătură etc.). „Acționează ca un scut, dacă este purtată corect.”, judecă specialistul.
„Ultimele dovezi care arată că măștile reduc doza virală au fost obținute prin experimente pe hamsteri”, notează Monica Gandhi. O echipă de cercetători chinezi a instalat rozătoare într-o cușcă ale cărei conducte de intrare a aerului erau acoperite cu măști chirurgicale, creând astfel „hamsteri mascați”. Alte animale au fost puse într-o altă cușcă, fără protecție. Toate au fost apoi expuse la virus. Drept urmare, mai puține rozătoare „mascate” au contractat boala.
Monica Gandhi se bazează, de asemenea, pe datele provenite din focare epidemice dezvoltate la bordul navelor de croazieră. Pe „Diamond Princess”, care a intrat în carantină în februarie în largul coastei Japoniei, rata simptomaticilor a fost de aproximativ 80%. Masca nu era încă o practică obișnuită. Pe de altă parte, pe nava „Zaandam”, unde au fost distribuite măști chirurgicale după ce a fost detectat un caz de Covid-19, această rată a scăzut sub 20%.
Legătura dintre cantitate și agresivitate rămâne de dovedit
„Gravitatea bolii pe care o veți dezvolta are foarte mult de-a face cu cantitatea virală (sau doza virală) la care ați fost expus inițial”, scrie medicul american. Dar această legătură nu a fost dovedită științific. „Nu este etic să contaminăm cu bună știință oamenii pentru a confirma această ipoteză”, explică Véronique Merle.
Cu toate acestea, „este un principiu cunoscut pentru toate virusurile și bacteriile, cantitatea de agent infecțios joacă un rol în severitatea bolii”, confirmă medicul. „Pentru majoritatea agenților infecțioși, prin urmare, este de preferat să fim contaminați cu o cantitate mică. Este logic să gândim la fel pentru SARS-CoV-2.”.
Rolul sistemului imunitar
Experții nu sunt cu toții de acord cu ideea unei legături între doza virală și severitatea bolii. Puterea sistemului imunitar al fiecărei persoane joacă un rol major, spune Véronique Merle.
„O încărcătură virală scăzută nu înseamnă că boala va fi mai puțin gravă”, insistă Thierry Prazuck, șeful departamentului de boli infecțioase din spitalul regional din Orléans. „La terapie intensivă, adesea pacienții n-au avut o încărcătură virală semnificativă, dar răspunsul lor imunitar a fost ridicat! În schimb, în focarul unui abator din Orléans, dozele virale au fost foarte mari, dar o singură persoană a fost internată.”, adaugă specialistul în boli infecțioase.
„Nu este nimic de pierdut făcând acest pariu”
După citirea analizei Monicai Gandhi, epidemiologul Antoine Flahault, director al Institutului pentru Sănătate Globală de la Universitatea din Geneva, consideră, de asemenea, că este necesar să „relativizam nivelul dovezilor științifice disponibile, care se bazează în principal pe datele de laborator și nu pe viața reală ”. „Dar, după părerea mea, sunt suficiente pentru a deduce că masca protejează.”.
Ideea dezvoltată de medicul american și colegii ei „mi se pare în concordanță cu ceea ce vedem zilnic”, adaugă Véronique Merle. „Este rezonabil să credem că masca poate influența atât riscul de transmitere a SARS-CoV-2, cât și gravitatea infectării. Nu avem nimic de pierdut făcând acest pariu.”.