Coronavirus: 3 scenarii pentru viitorul pandemiei bazate pe experiențele precedente

Cele trei scenarii au în comun faptul că durează câteva luni, cel puțin până în 2021. Prin urmare, proiecțiile arată că va mai trece un timp înainte de a „scăpa” complet de pandemie.

Viitorul pandemiei cauzate de boala Covid-19 rămâne, din păcate, încă nesigur. Epidemiologii nu au nicio certitudine cu privire la comportamentul bolii, deoarece depinde de multe variabile. Diferitele perspective care se deschid pentru perioada următoare sunt împărțite în mai multe scenarii. În ultimele săptămâni, au fost realizate diverse studii epidemiologice predictive.

Unul dintre cele mai interesante și solide a fost furnizat la 30 aprilie 2020 de Centrul de Cercetare și Politică pentru Boli Infecțioase (CIDRAP) de la Universitatea din Minnesota. Își bazează predicțiile pe datele din pandemiile anterioare. Prin urmare, este vorba de a creiona viitorul acestei crize din ce am învățat din experiențele trecute. În special pandemiile de gripă care au apărut în ultimele decenii au avut traiectorii variate și unele caracteristici comune. Plecând de la acestea, epidemiologii au putut extrapola.

Perspective în funcție de pandemiile anterioare

Raportul CIDRAP notează în primul rând că „durata pandemiei va fi de 18 până la 24 de luni, timp în care imunitatea de grup se dezvoltă în rândul populației umane”. Această dezvoltare ar putea într-adevăr să dureze, deoarece „o parte relativ mică a populației a fost infectată, iar rata infecției variază substanțial în funcție de zona geografică”.

Cercetătorii au avut în vedere asemănările și diferențele dintre pandemiile gripei și cea de Covid-19. Printre diferențele notabile, de exemplu, este răspândirea „mai ușoară” a noului coronavirus, în principal datorită răspândirii asimptomatice. De asemenea, aceștia consideră că pandemia nu poate fi considerată încheiată decât atunci când 60 până la 70% din populație va fi imunizată.

Din acest set de factori oamenii de știință CIDRAP au elaborat trei scenarii. Nu au fost clasificate în funcție de nivel de optimism dar este clar că unele par preferabile altora. Astfel se poate estima că, în ordine, scenariul 3 este cel mai optimist, urmat de scenariul 1 și, în final, scenariul 2, care ar fi foarte dificil de gestionat pentru autoritățile din domeniul sănătății.

Scenariul 1

Primul val, cel pornit la începutul primăverii 2020 va fi urmat de mai multe valuri mici care se întorc regulat, din această vară și în mod constant, timp de 1 an sau 2.

Intensitatea acestor mici valuri va scădea treptat din 2021. Nivelul lor va depinde și de zona geografică și, prin urmare, de tipul de măsuri adoptate și respectate. Acest scenariu implică, de asemenea, că anumite măsuri de limitare a răspândirii (cum ar fi izolarea) vor fi probabil oprite și apoi re-instituite în mod regulat.

Graficul primului scenariu: pandemia ar avea suișuri și coborâșuri. // Sursa: CIDRAP

Scenariul 2

După valul actual vor urma două alte valuri. Un prim val, cu siguranță mai larg s-ar întâmpla în septembrie 2020 (sau la începutul iernii). Un alt val mai mic ar urma în 2021. Ar putea exista mai multe mici valuri. Asta înseamnă că măsuri drastice de prevenție, cum ar fi închiderea anumitor sectoare economice sau chiar carantina, ar fi luate din nou în timpul acestor noi valuri, în special la începutul sezonului de iarnă și în cursul ei.

„Acest model este similar cu cel observat la pandemia din 1918-19”, explică CIDRAP. Atunci a început cu un val mic în martie 1918 și a persistat în timpul verii. Apoi „un val mai mare a avut loc în toamna anului 1918. Un al treilea vârf a avut loc în timpul iernii și primăverii lui 1919; acest val a durat până în vara anului 1919, marcând sfârșitul pandemiei „.

Al doilea scenariu: un al doilea val semnificativ ar avea loc în septembrie sau octombrie 2020, urmat de câteva vârfuri mai ușoare. // Sursa: CIDRAP

Scenariul 3

Valul curent nu ar fi urmat de alte episoade importante, ci de o dispariție lentă presărată cu infectări care nu respectă un model precis. Pe scurt, boala ar fi prezentă în fundal fără a genera cu adevărat situații dificile. Prin urmare, nu ar fi necesară o revenire la măsuri precum izolare, restricții privind adunările mari de oameni sau închiderea unor domenii de activitate. Viteza stingerii focarelor ar putea varia în funcție de zona geografică.

Al treilea scenariu: nu vor exista alte vârfuri semnificative ci cazuri răzlețe în anumite focare, iar virusul va dispărea treptat. // Sursa: CIDRAP

O DURATA IN TIMP ȘI NEVOIA DE PLANURI CONCRETE

Aceste trei scenarii arată că, din punct de vedere epidemiologic, ne putem aștepta ca boala Covid-19 să fie prezentă pentru câteva luni de acum încolo. Acesta sunt câteva recomandări pe care CIDRAP le sugerează pe baza scenariilor sale predictive:

Comunicările guvernamentale din toate țările ar trebui „să includă ideea că această pandemie nu se va termina curând și că oamenii trebuie să se pregătească pentru posibile focare recurente ale bolii în următorii doi ani”.

În ideea de a face prea mult decât a nu face suficient, autoritățile medicale din fiecare stat ar trebui să se pregătească pentru scenariul 2, cel mai dificil de gestionat, iar asta în cea mai nefericită versiune a acestuia (fără vaccin pentru o lungă perioadă de timp, imunitate colectivă nerealizată… ).

Guvernele ar trebui să aibă planuri concrete pentru a proteja mai bine personalul medical și, în general, planuri foarte concrete și practice, pentru a reinstitui rapid măsuri de protecție pe scară largă în cazul viitoarelor vârfuri.

Studiul CIDRAP nu este singurul care a insistat asupra duratei în timp a pandemiei, însoțită de alte vârfuri și măsuri adaptate intermitent. Alte proiecții publicate în Science pe 14 aprilie anticipează și alte valuri, cu urcușuri și coborâșuri privind contaminarea, însoțite de oprirea / reactivarea măsurilor de protecție adaptate fiecărui vârf.

Sursa: Numerama Science