de Alexandru Anghel
După Colectiv, industria de spectacole de la noi din ţară a intrat în colaps. Sălile s-au închis şi artiştii nu au mai avut unde să se desfăşoare. Privaţii au investit pentru a salva sectorul de evenimente, Statul a rămas doar cu promisiuni de săli noi şi sprijin financiar.
Dezastrul de la Colectiv a scos la suprafaţă adevărul despre starea în care funcţionau majoritatea sălilor de spectacole din ţară. Fără avize, fără ieşiri de siguranţă şi în pericol să cadă la primul cutremur.
Privaţii au făcut investiţii substanţiale pentru a se pune la punct şi pentru a oferi publicului evenimente în siguranţă. Statul a promis Săli Polivalente, construirea mai multor săli de spectacol şi renovarea celor existente. 5 ani mai târziu, nu a făcut încă nimic.
Mani Gutău, solistul trupei URMA, face parte din grupul de artişti şi de organizatori de evenimente care a mers la Guvern pentru a face împreună un plan de salvare a sectorului de evenimente. „Am întrebat dacă există un plan concret de ajutor oferit celor din sectorul privat, singurul partener de încredere pe care l-am cunoscut în calitate de menestrel. Clubul privat, finanţat exclusiv din fonduri private, iţi asigură locaţie, echipamente, onorariu. Cam tot ce ai nevoie să iţi faci profesia, cu capul sus. O instituţie culturală publică, care merge fără stres în pierdere, cu zeci de reprezentaţii ce nu vînd bilete, iţi cere cu nesimţire mii de euro chirie. Artistul independent încă se resimte datorită efectelor Colectiv. Prin urmare am reiterat importanţa construirii a cel puţin unui spaţiu multicultaral polivalent, pregătit şi dotat din punct de vedere tehnic la nivelul secolului XXI, cu o capacitate modulară între 1000 şi 5000 de locuri”, a spus Mani în faţa reprezentanţiilor Guvernului.
Am mers la Expirat, primul Club din capitală care s-a închis, din proprie iniţiativă, imediat după dezastrul de la Colectiv, să vedem ce s-a schimbat la ei în ultimii cinci ani.
Paul Manolescu, solist Eyedrops şi manager evenimente EXPIRAT:
„Ţin minte Expiratul din beci, cum îi spunem noi acum, din Brezoianu. Şi ştiu, pentru că eram un client fidel, că Şoşa (Andrei Soşa, patronul Expirat, împreună cu Raluca Şoşa), au fost poate primii care au luat poziţie, imediat după Colectiv. Expiratul a fost primul club care s-a închis, din proprie iniţiativă, chiar a doua zi.
S-au luat toate măsurile de siguranţă, ieşiri de siguranţă există chiar mai mult decât ar fi nevoie ca să poată funcţiona locul. Nu ducem locul până la capacitate, ne oprim ceva mai devreme decât ne-a permis chiar ISU să o facem.
La momentul respectiv, deşi investiţia a fost mare, s-a răspuns unei nevoie pe care cu toţii o simţeam. Şi vorbesc aici din perspectiva unui om care a cântat la Expirat, înainte chiar de a lucra aici. Exista nevoia unei săli, bine puse la punct, care depăşească acea capacitate de 100-200 de oameni înghesuiţi într-un beci şi care să ofere oamenilor care cântă condiţiile de care chiar aveau nevoie.
Alexandru Anghel: Ai idee dacă Statul a ajutat cu ceva, autorităţile au ajutat cu ceva genul ăsta de afaceri, să se pună pe picioare după Colectiv?
Paul Manolescu: Cum adică?! Nu…