Patrisse Cullors la premiile Oscar din 2018. Foto: AP
Unul dintre fondatorii mișcării Black Lives Matter anunță că demisionează din funcția de director executiv al fundației, în urma scandalului iscat din cauza stilului extravagant de viață pe care îl are. Patrisse Cullors, de 37 de ani, susține că nici încercările de discreditare din partea extremiștilor de dreapta, nici criticile primite din partea altor activiști de culoare nu au influențat-o să ia decizia. Vineri este ultima ei zi la Black Lives Matter Global Network Foundation, unde a lucrat timp de șase ani.
Cullors spune că își va direcționa toată energia spre lansarea unei noi cărți și spre proiectul TV pe care îl are cu Warner Bros.
„Am creat infrastructura necesară, sprijinul, coloana vertebrală și fundația [mișcării], așa că pot pleca. Pare că e momentul”, spune ea, menționând că își pregătește retragerea de aproximativ un an.
Patrisse Cullors a fost aspru criticată după ce a ieșit la iveală informația că și-a cumpărat patru case „luxoase”, în valoare de 3,2 milioane de dolari.
Câțiva activiști și-au exprimat frustarea. Președintele Black Lives Matter Greater New York City, organizație care nu este afiliată cu fundația pornită de Cullors a declarat „trebuie realizată o investigație independentă”, pentru a descoperi în ce mod folosește rețeaua internațională banii din donații.
„Dacă te lauzi că ești socialist, trebuie să te întrebi ce procent din banii tăi personali merg spre cauze caritabile. Este foarte trist, pentru că îi face pe oameni să aibă dubii în privința mișcării”, spune Hawk Newsome.
Cullors spune că acuzațiile sunt „categoric false și foarte periculoase”. „Sunt atacuri ale extremiștilor de dreapta, care încearcă să mă discrediteze și nu mă influențează modul în care mă privesc aceștia”.
90 de milioane de dolari a primit Black Lives Matter Foundation anul trecut din donații, în contextul protestelor izbucnite după moartea lui George Floyd. A terminat anul 2020 cu 60 de milioane în conturi, după ce a direcționat un sfert din bani către alte organizații și spre cheltuieli operaționale.
Criticii spun că banii ar fi trebuit să ajungă la familiile victimelor violenței poliției.