De ce revenirea economică globală nu a avut loc atunci când măsurile de izolare, care au paralizat planeta în primăvară, au fost ridicate? Deoarece oamenii se retrag în mod voluntar din viața socială, de teama contractării Covid-19, răspunde FMI într-un raport. Paralizia totală a activității economice globale între martie și mai a provocat în domeniile de producție, comerț și călătorii o oprire brutală.
Însă un alt factor alimentează recesiunea profundă: distanțarea socială voluntară, observă autorii raportului publicat înaintea reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional. Ridicarea restricțiilor produce o redresare lentă și nu o revenire semnificativă, așa cum au sperat economiștii la începutul crizei. „Analiza sugerează că izolarea și distanțarea socială voluntară au jucat un rol aproape comparabil în recesiunea economică”, concluzionează autorii.
Izolare „eficientă”
Având în vedere importanța distanțării sociale voluntare ca un factor care contribuie la recesiune, „este puțin probabil ca ridicarea măsurilor de izolare să readucă rapid activitatea economică la potențialul său maxim, dacă riscurile pentru sănătate persistă”, se arată în raport. Acest lucru este cu atât mai pregnant dacă măsurile sunt ridicate când numărul de infectări rămâne relativ mare. În aceste condiții, „factorii de decizie ar trebui să se ferească de retragerea prea rapidă a sprijinului politic și să ia în considerare modalități de a-i proteja pe cei mai vulnerabili și de a sprijini activitatea economică, ținând cont de distanțarea socială”, recomandă aceștia.
Analiza lor arată că o izolare „eficientă”, efectuată la începutul unei epidemii, poate duce la o redresare economică mai rapidă, prin controlul virusului și reducerea distanțării sociale voluntare. „Aceste câștiguri pe termen mediu pot compensa costurile pe termen scurt ale măsurilor de izolare sau chiar pot avea efecte pozitive asupra economiei”, adaugă Fondul.
Economiștii de la instituția din Washington fac eforturi pentru inițiative pozitive, precum cele care vizează reducerea intensității contactului și asigurarea unor locuri mai sigure la muncă, de exemplu prin încurajarea plăților contactless sau sprijinirea investițiilor în tehnologiile de informație. „Deși izolarea are efecte economice negative pe termen scurt, a permite numărului de infectări să iasă de sub control poate avea consecințe economice dezastruoase” pentru mai mult timp, spun ei.
Sursa: Le Figaro