Cercetătorii francezi sunt surprinși de „încetinirea” epidemiei. „Nu ne așteptam” la o asemenea evoluție

Uneori acuzați că au păreri prea ferme, cercetătorii recunosc de această dată că s-au înșelat. Situația actuală „nu este chiar cum ne așteptam”, spune Carole Dufouil, director de cercetare la Inserm. La fel ca ea, mulți epidemiologi spun că sunt surprinși de evoluția indicatorilor de sănătate legați de Covid-19. Timp de aproximativ o săptămână, numărul de cazuri zilnice, spitalizările și decesele înregistrate în Franța au scăzut ușor (-8%, -7% și, respectiv, -6%).

” Ce se întâmplă ? Nu știu, nu înțeleg”, recunoaște și epidemiologul Catherine Hill, pentru LCI.

Biostatisticianul a dezvoltat: „Numărul internărilor și deceselor spitalicești a crescut în fiecare zi de la începutul lunii ianuarie, ceea ce a fost o evoluție foarte proastă. Dar acești indicatori sunt în scădere de la începutul lunii februarie, ceea ce este cu atât mai surprinzător cu cât ne așteptam să crească în continuare, din cauza noilor variante”.

Ipoteza unei izolări „foarte dure”

La jumătatea lunii ianuarie, tonul era destul de alarmant. Variantele SARS-CoV-2 începeau să se răspândească în Europa, iar în Franța dezbaterile se refereau mai mult la calendarul unei izolări decât la necesitatea sa. Guvernul francez, care acum se mândrește cu faptul că nu a decis o nouă izolare, a părut, de asemenea, neîncrezător. Au fost studiate diferite scenarii, de la o continuare a stingerii de la ora 18:00 – considerată „puțin probabilă” – până la o izolare „foarte dură”. În cele din urmă, singurele măsuri anunțate au fost închiderea unor centre comerciale neesențiale și consolidarea controalelor la frontieră. Nu suficient pentru a avea un impact fundamental asupra vieții deja perturbate a zeci de milioane de oameni.

„Poate că impactul stingerii de la ora 18:00 a fost subestimat, dar ar fi necinstit să spunem că ne așteptam la această evoluție”, spune Pascal Crepey. Profesorul-cercetător în epidemiologie și biostatistică de la Școala de Studii Avansate în Sănătate Publică (EHESP) din Rennes ne asigură însă că „nu e complet surprins”. El vede drept posibile explicații „o mai mare vigilență a francezilor” și „vaccinarea, care poate avea deja efecte asupra internărilor” persoanelor în vârstă.

Rodolphe Thiebaut, profesor de sănătate publică la Universitatea din Bordeaux consideră că respectarea și monitorizarea gesturilor de prevenție „ar fi putut contribui favorabil”. „Faptul că incidența nu crește arată că măsurile stricte de control au funcționat”, crede și Daniel Levy-Brühl, șeful unității de boli respiratorii din cadrul Agenției de Sănătate Publică din Franța.

Întrebări despre variante

Dar variantele sunt cu adevărat mult mai „periculoase”? De la început, cea identificată în sud-estul Angliei a fost considerată mai contagioasă. La sfârșitul lunii decembrie, experții englezi au estimat o transmisibilitate mai mare cu 50% – 74%. „Mă întreb dacă nu a fost supraestimată puțin, pe baza acestor date englezești. Poate că nu este chiar atât de rea”, întreabă Carole Dufouil. În ultima actualizare epidemiologică săptămânală, publicată joi seară, Public Health France evocă o contagiozitate care „ar fi mai mare cu 36% – 75%”.

„Continuăm să credem că este mai transmisibilă, nu avem date care să contrazică această ipoteză”, a spus Daniel Levy-Brühl. Pentru celelalte două variante, „sud-africană” și „braziliană”, studiile indică, de asemenea, o capacitate mai mare de propagare.

Sursa: Le Parisien