Richard Horton, editor-șef al The Lancet
Cel mai important jurnal medical britanic, The Lancet, descrie femeile ca fiind „corpuri cu vagine”, pe coperta ultimei ediții – ceea ce a atras critici din partea publicului și l-a determinat pe editorul-șef să își ceară scuze. Publicația este acuzată de sexism.
Într-un articol pe tema unei expoziții despre istoria menstruației, desfășurată la Vagina Museum din Londra, autorul folosește termenul „femei” de patru ori și expresia „corpuri cu vagine” o dată. Sintagma este folosită și pe coperta jurnalului.
„Istoric, anatomia și fiziologia corpurilor cu vagine au fost neglijate”, scrie pe prima pagină a jurnalului.
„Este chiar dificil de înțeles de ce un cercetător din domeniul medical ar vrea să-și publice lucrările în The Lancet, jurnal care se referă cu seninătate la femei printr-un limbaj care ar fi considerat inadecvat chiar și într-un bordel”, spune fostul psihiatru David Curtis.
„Este un limbaj care nu poate fi acceptat atunci când te referi la femei și fete”, adaugă profesorul de genetică de la University College London.
Editorul-șef al The Lancet, Richard Horton, a răspuns criticilor printr-un lung mesaj prin care își cere scuze.
„Ne cerem scuze cititorilor care s-au simțit jigniți de expresia folosită pe copertă și în articol”, scrie el.
„Pe de altă parte, vreau să subliniez că sănătatea persoanelor transgender este de o mare importanță în zilele noastre, dar rămâne neglijată”.
„Sintagma este o invitație de a oferi putere femeilor, la fel și persoanelor non-binare, transgender sau intersex, care au experimentat menstruația”, justifică el.
Actualizare ulterioară
Aceeași temă este reluată și de cotidianul The Economist, care afirmă că schimbarea lingvistică este condusă atât de compasiune, cât și de frică. Compasiune, pentru că organizațiile sunt dornice să nu fie acuzate că exclud persoanele care se identifică ca trans sau non-binare. Și frică, pentru că sunt îngrijorați că vor atrage furia turmelor de activiști online, care pot considera că au încălcat un set de reguli despre gen și sex, care abia dacă existau acum cinci ani. Majoritatea dicționarelor definesc o femeie ca „femelă umană adultă”. Pentru unii activiști, asta reprezintă o provocare gravă, deoarece ei consideră că este o negație a faptului că bărbații pot fi și ei femei.
Un spital britanic a instruit personalul din maternitatea sa să folosească expresia „persoane care nasc”. Alexandria Ocasio-Cortez, membră a Congresului american, vorbește despre „persoane cu menstruație”. Pe 18 septembrie, Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (aclu) a publicat un citat al lui Ruth Bader Ginsburg, judecător al Curții Supreme, la comemorarea morții sale. Citatul era o proclamarea a dreptului unei femei de a avorta. Dar una dintre versiuni – pentru care și-a cerut scuze ulterior – a înlocuit termenul „femei” cu „persoane”. În Marea Britanie, Partidul Laburist din opoziție se împiedică public în dezbateri care își propun să stabilească dacă doar femeile posedă colul uterin.
Scopul limbajului este comunicarea. A insista asupra unor termeni necunoscuți sau străini va face mai dificilă discutarea problemelor care afectează numai sau disproporționat fetele și femeile, cum ar fi mutilarea genitală feminină, violența domestică, căsătoria sau persistența decalajelor salariale.
Multe țări discută dacă siguranța sau corectitudinea ar trebui uneori să depășească includerea. Ar trebui ca prizonierii bărbați, chiar și cei violenți, care se identifică drept femei, să fie găzduiți în închisorile pentru femei, așa cum se întâmplă în America, Marea Britanie, Canada și în alte părți? Ar trebui ca sportul să fie rezervat femeilor biologice sau ar trebui permis unui sportiv care se identifică ca femeie să se alăture unei echipe de rugby feminin? Fiind convinși de jignirile și răutatea provocate de astfel de discuții, mulți oameni se tem să participe.
Sursa: New York Post