Când se va sfârși pandemia? Optimismul specialiștilor scade constant. „Trecem într-o altă fază, nu vom avea o vară normală”

Coronavirusul folosește mai multe trucuri. Știe să evolueze, să se adapteze la strategiile noastre de apărare și probabil că este încă departe de a fi terminat cu noi. Până la sfârșitul anului trecut a predominat, însă, optimismul. Odată cu sosirea unor vaccinuri eficiente, epidemiologii, specialiștii în boli infecțioase și virusologii erau încrezători că epidemia va putea fi curând controlată. Probabil în vară, fără îndoială, la toamnă. Apoi au apărut „variantele 2.0” și starea de spirit s-a schimbat. Varianta britanică se dovedește a fi mai transmisibilă și mai periculoasă. În ceea ce o privește pe cea sud-africană, ea pare să împiedice cel puțin o parte din imunitatea noastră și să slăbească protecția conferită de anumite vaccinuri. De atunci, optimismul s-a prăbușit, iar proiecțiile experților privind o posibilă revenire la „viața normală” au devenit mai estompate.

„Trecem la o altă fază a pandemiei”

„Totul depinde de disponibilitatea dozelor, de ritmul campaniei de vaccinare, de eficacitatea vaccinurilor pe termen lung, de efectul lor asupra transmiterii virusului, de capacitatea noastră de a-i vaccina pe cei sub 18 ani, de apariția noilor variante care evită răspunsul imunitar. Toți acești factori determină viteza cu care vom ieși din această criză”, rezumă Marie-Paule Kieny, președintele comitetului științific pentru vaccinuri Covid-19 în Franța. „În plus trebuie să fim de acord asupra a ceea ce înseamnă „ieșirea din criză: nu vom reveni neapărat la viața de dinainte. Vaccinurile sunt lansate în multe țări, dar asta nu înseamnă că totul va fi rezolvat prea curând. Vom trece doar la o altă fază a acestei pandemii”, scriau la sfârșitul lunii februarie câțiva eminenți reprezentanți ai Consiliului științific internațional, în revista The Lancet.

Desigur, valuri devastatoare nu ar trebui să mai apară în viitor. Însă nu vom scăpa de virus. Succesul campaniilor israeliene și britanice arată că vaccinurile reprezintă cea mai bună speranță a noastră în bine. Dar aceste țări sunt încă foarte prudente în ridicarea restricțiilor. Deoarece ar trebui realizată imunitatea colectivă pentru a controla pe deplin epidemia și pentru a renunța la măști și teste. „Cu forma virusului care a circulat anul trecut, o rată de acoperire a vaccinării de 67% ar fi fost suficientă. Cu varianta britanică, va fi mai degrabă nevoie de 80-90%”, avertizează epidemiologul Dominique Costagliola.

O vară nici „normală” și nici la fel de lipsită de griji ca cea de anul trecut

Cu sau fără vaccinuri, următoarele săptămâni par foarte întunecate. Dar virusul va dispărea în cele din urmă. „Efectul combinat al vremii, gesturilor de prevenție și imunitatea indusă de boală și de vaccinare vor încetini epidemia”, asigură profesorul Piarroux. Dar când și în ce proporții? La Institutul Pasteur, Simon Cauchemez, modelator și membru al consiliului științific, nu este foarte optimist: „Există încă o mulțime de necunoscute. Totul va depinde de măsurile care vor fi puse în aplicare și de reactivitatea noastră în fața unei epidemii care se schimbă rapid. Dar se pare că, în acest stadiu, este posibil să ajungem în luna mai cu niveluri destul de ridicate de spitalizare”, spune el.

În aceste condiții, vara nu pare nici „normală”, nici la fel de lipsită de griji ca cea de anul trecut. „În 2020 am fost cu toții neatenți. Cu ratele actuale de imunizare, virusul are încă loc de manevră foarte mare. Nu vom putea ridica toate restricțiile de sănătate, pentru că vom ajunge din nou în dificultate”, avertizează profesorul Didier Pittet, specialistul elvețian în boli infecțioase, căruia Emmanuel Macron i-a încredințat evaluarea gestionării crizei din Franța. Concertele mari și evenimentele nu vor putea fi organziate, iar redeschiderea unui anumit număr de activități (baruri, restaurante) ar trebui luată în considerare doar de la caz la caz, sub rezerva protocoalelor sau a unui „certificat de sănătate”.

„Pe lângă asta, va trebui să vaccinăm, să vaccinăm, să vaccinăm”, exclamă profesorul Pittet. Dar, chiar dacă alți producători vor prelua conducerea, eșecurile AstraZeneca ar putea complica situația. Cu mai puține doze decât era de așteptat și, de asemenea, probabil, mai puțină încredere. „Majoritatea celor peste 50 de ani doresc să fie vaccinați. Dar printre cei mai tineri, unii rămân sceptici”, notează Marie-Paule Kieny. Ultimele săptămâni au demonstrat că imunizarea persoanelor vulnerabile nu va fi suficientă pentru a ne scoate din impas. „Odată cu varianta britanică, pandemia și-a schimbat fața: tinerii dezvoltă forme grave și aglomerează secțiile ATI”, a spus Antoine Flahault.

Cu cât rata de vaccinare este mai mică cu atât vom rămâne mai expuși la focare epidemice. „Acoperirea vaccinului, la fel ca imunitatea dobândită după o infectare, nu sunt niciodată uniforme. Este o medie, cu variații geografice sau demografice. Deci, ar putea exista întotdeauna reveniri locale și va fi necesar să rămânem vigilenți că să evităm răspândirea”, avertizează Mircea Sofonea, epidemiolog și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Montpellier.

„Ipoteza că apar și alte variante, mai rezistente, nu poate fi exclusă”

Viitorul nostru depinde atât de capacitatea noastră de a încetini transmisia, cât și de „potențialul evolutiv” al agentului patogen, cu alte cuvinte, de posibilele variante care pot apărea. Pentru Etienne Simon-Lorière și pentru alți experți, acest potențial este încă ridicat. „Virusul are în mod clar multe posibilități, nu trebuie subestimat”, crede profesorul François Balloux, director al Institutului de genetică de la University College London. Odată cu imunizarea populației, este chiar inevitabil ca virusul să reușească în unele cazuri să evite imunitatea conferită de vaccinuri sau de o infectare anterioară.

Totul va depinde și de durata imunității și de eficiența sa în fața noilor variante. „Tocmai am demonstrat că imunitatea durează până la nouă luni împotriva variantei britanice”, indică Olivier Schwartz, directorul unității de virologie și imunitate a Institutului Pasteur, care urmează să publice un articol pe acest subiect. Și după aceea?

Pe termen mediu, scenariul ar fi mai degrabă cel al continuării cursei dintre vaccinuri și virus, cu necesitatea de a planifica noi injecții la intervale regulate. „Variantele și necunoscutele privind imunitatea înclină balanța în favoarea unei crize care ar putea continua în timp”, confirmă William Dab. Covidul ar rămâne apoi ca o gripa, dar mai periculoasă, deoarece ucide mai mult”. Măsurile de control ar trebui menținute, la fel ca gesturile de prevenție. Necesitatea revaccinării întregii planete, la intervale regulate, ar reprezenta atunci cea mai mare provocare.

Alternativa sau poate continuarea acestui scenariu? Sosirea medicamentelor eficiente sau un vaccin universal împotriva tuturor variantelor. Sau se poate întâmpla „ca virusul să obosească, epuizându-și toate capacitățile de mutații dăunătoare. Ar urma apoi să se alăture celorlalte patru coronavirusuri umane care au circulat constant în ultimele secole”, spune Didier Pittet. Rămânem cu o întrebare: „În cât timp?”. Pentru a răspunde mai clar, profesorul Pittet spune că va trebui să așteptăm până la vară. Dar nu vara anului 2021, mai degrabă cea din 2022, care ar putea fi „mai plăcută”.

Sursa: L’Express