Canada, țara care „anihilează rasismul” prin arderea cărților „colonialiste”. Mii de lucrări distruse

de Mathieu Bock-Côté, pentru Le Figaro

Radio-Canada dezvăluie că, în 2019, Consiliul școlar Providence, care reunește zeci de școli din sudul statului Ontario, a decis, la propunerea lui Suzy Kies – care se prezintă ca apărător al cunoștințelor indigene – să curățe bibliotecile școlilor de câteva mii de lucrări acuzate că transmit o viziune nefavorabilă sau negativă asupra amerindienilor. Trebuiau distruse. Mai multe dintre ele au fost chiar arse, ca într-un ritual purificator care reprezintă „anihilarea rasismului”, pentru a fi transformate în îngrășământ. Printre cărțile distruse se numără eseuri, romane, opere istorice și chiar benzi desenate cum ar fi Tintin, Asterix și Lucky Luke.

Revendicarea frauduloasă a reconcilierii cu amerindienii este pe deplin parte a acțiunii „decoloniale”, care urmărește anihilarea simbolică a civilizației occidentale. De asemenea, reflectă o psihologie talibană care vrea să șteargă din lume orice urmă a ceea ce precede revelația diversitară.

Nicio surpriză însă. Când distrugi statuile, interzici prelegerile, cenzurezi filmele, este normal ca oamenii să caute biblioteci pentru a alege între lucrări moral lăudabile și altele. Iar fanatismul vremii a dus inevitabil la dorința de a le arde. Suntem în fața unei mișcări religioase. Wokismul, în căutarea unei ultime transgresiuni, vede un gest purificator definitiv în arderea cărților marcate simbolic și asociate cu lumea care trebuie dărâmată.

Canada este laboratorul unei utopii a diversității

Singurii surprinși sunt cei care nu au luat în serios corectitudinea politică și wokismul. Este o revoluție. Este, de asemenea, pe o scară istorică, o tulburare psihică specifică perioadelor de decadență. Pentru că Suzy Kies, care se laudă cu originile native americane, nu le are cu adevărat. A mințit despre arborele său genealogic: de fapt, a trebuit să se întoarcă în urmă cu șapte generații pentru a-și găsi un strămoș nativ american!

Într-o societate care acordă un privilegiu simbolic incontestabil celor pe care îi prezintă drept victimele istorice ale Occidentului colonialist și rasist, tentația este puternică, pentru cei care caută prestigiu și putere identitară, să împrumute hainele victimelor pentru a se pune într-o poziție a hegemoniei ideologice. Fiecare este în căutarea unei descendențe de prestigiu printre cei presupuși lăsați în urmă de „heteropatriarhatul falocentric occidental”.

Să riscăm totuși o întrebare: dacă este posibil să-ți schimbi sexul doar pentru că simți că aparții celuilalt, de ce nu ar fi posibil să treci de la o „rasă” la alta, folosind aceleași proceduri? În acest sens, teologii wokismului rămân ciudat de discreți.

Apoi, este vorba de a impune angajaților sesiuni de reeducare și ateliere de instruire unde vor învăța să-și deconstruiască prejudecățile. Oricine refuză să angajeze consultanți este acuzat de complicitate cu „rasismul sistemic”. Vom vedea aici un amestec de teroare ideologică și strategie de extorcare, așa cum vedem în toate revoluțiile. Toată lumea trebuie să plătească prețul consultanților antirasiști și altor comisari ideologici, pentru a evita o furtună mediatică. Insă companiile sunt adesea mai mult decât dispuse să plătească. Sunt chiar mândre să colaboreze.

Premierul canadian Justin Trudeau spune că se opune personal arderii cărților, dar că albii nu trebuie să le spună nativilor cum să facă față reconcilierii. Cu alte cuvinte, dacă trebuie să ardem cărți, le vom arde. Conservatorii canadieni, lipsiți de curaj, susțin că respectivele cărți nu ar trebui arse, însă ar putea fi cenzurate.

Sursa: Le Figaro