Douăzeci și două de care care transportau mumiile unor regi și regine din Egiptul Antic au defilat pe străzile din Cairo sâmbătă seara, în timpul unui spectacol grandios, pentru a ajunge la Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC), noua casă a rămășițelor regale.
Încadrate de gărzi călare, primele care alegorice negre împodobite cu modele aurii, care amintesc de vechile vehicule funerare, au părăsit Piața Tahrir și Muzeul Cairo, unde mumiile se odihniseră mai mult de un secol.
Piața a fost închisă circulației și pietonilor, la fel ca întregul traseu de aproximativ șapte kilometri până la NMEC, situat în sudul capitalei.
Tancurile au ajuns la noul muzeu în jurul orei 20:30, întâmpinate de președintele Abdel Fattah al-Sisi.
Figuranți în costume
În ordine cronologică, faraonul Seqenenre Tâa (secolul al XVI-lea î.Hr.), poreclit „curajosul”, a dechis calea, defilarea terminându-se cu Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.Hr.). Printre cele mai faimoase mumii se numără cele ale suveranilor Hatshepsut și Ramses II.
Cortegiul a părăsit muzeul însoțit de figuranți în costume faraonice, în carele trase de cai, sub bătăile tobelor unei fanfare și pe un fundal de muzică simfonică.
În total, 60 de motociclete, 150 de cai, 330 de figuranți, 150 de muzicieni și 150 de percuționisti din Ministerul Apărării au fost mobilizați pentru eveniment, potrivit autorităților.
„Conservare mai bună, expunere mai bună”
„Cu mare mândrie, aștept cu nerăbdare să-i întâmpin pe regii și reginele Egiptului după călătoria lor”, a scris Sissi pe Twitter.
NMEC ocupă o clădire modernă care este programată să fie deschisă publicului pe 4 aprilie. Mumiile vor fi expuse pe 18 aprilie. Mutarea mumiilor la NMEC a fost „punctul culminant al unui lung proces de conservare”, o lucrare la care a participat UNESCO.
Descoperite lângă Luxor, în 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu părăsiseră Piața Tahrir de la începutul secolului XX.
Din anii 1950, au fost expuse într-o cameră mică, fără explicații muzeografice clare.
La NMEC, mumiile vor apărea în cutii mai moderne „pentru un control mai bun al temperaturii și umidității decât în vechiul muzeu”, explică Salima Ikram, profesor de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialist în mumificare.
Vor fi prezentate alături de sarcofagele lor, într-un cadru care amintește de mormintele subterane ale regilor.
Natura macabră a mumiilor a alungat în trecut vizitatorii. „Nu voi uita niciodată când am dus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a, la muzeu: ea a închis ochii și a fugit”, spune faimosul arheolog egiptean Zahi Hawass.
Blestemul faraonilor
După ani de instabilitate politică legată de revolta populară din 2011, care a dat o lovitură grea turismului, Egiptul încearcă să readucă vizitatorii, în special prin promovarea culturii.
Pe lângă NMEC, Egiptul urmează să inaugureze în câteva luni Marele Muzeul Egiptean (GEM) lângă piramidele din Giza, care va găzdui colecții faraonice.
„Muzeul din Piața Tahrir nu va muri, îl vom dezvolta”, a asigurat ministrul Antichităților și Turismului, Khaled al-Enany.
Cu câteva zile înainte de eveniment, sub hashtagul # blestemul_faraonilor, mulți utilizatori de internet au asociat recentele dezastre din Egipt cu un „blestem” care ar fi fost cauzat de deplasarea mumiilor.
Într-o săptămână, Egiptul a suferit blocarea Canalului Suez de către o navă cu containere, un accident de tren care a lăsat 18 morți în Sohag (sud) și prăbușirea unei clădiri din Cairo care a dus la moartea a cel puțin 25 de persoane.
„Blestemul faraonului” fusese deja menționat în anii 1920 după descoperirea mormântului lui Tutankhamon, urmată de moartea considerată misterioasă a membrilor echipei de arheologi.