Bill Gates a publicat lista anuală de recomandări de lectură pentru vacanța de iarnă, împreună cu o postare pe blog care explică de ce două dintre cele cinci selecții ale sale sunt cărți științifico-fantastice. În copilărie, spune el, era „obsedat” de SF. Deși s-a concentrat mai mult pe non-ficțiune pe măsură ce a înaintat în vârstă, în ultimul timp s-a simțit atras de genul de cărți pe care le-ar fi iubit când era copil.
În tinerețe, miliardarul a devorat lucrările lui Edgar Rice Burroughs și Robert Heinlein – și a petrecut „nenumărate ore” discutând despre trilogia „Foundation” a lui Isaac Asimov cu regretatul Paul Allen, prietenul său din copilărie și co-fondator Microsoft.
În acest an, recomandările de cărți de vacanță ale lui Gates includ lucrări moderne de science-fiction care „m-au făcut să mă gândesc la modul în care oamenii pot folosi tehnologia pentru a răspunde provocărilor”. Nu este surprinzător: Gates și-a petrecut o mare parte din ultimul an promovând nevoia de inovații tehnologice pentru a aborda schimbările climatice. În februarie, a publicat propria carte pe tema „Cum să evitați un dezastru climatic”.
Dincolo de SF, Gates a recomandat și două cărți non-ficțiune despre „știința de ultimă oră” și o operă de ficțiune istorică care „m-a făcut să privesc una dintre cele mai faimoase figuri ale istoriei într-o lumină nouă”.
Iată cele cinci cărți care alcătuiesc lista de „favorite” în acest an:
„Klara și Soarele”
De Kazuo Ishiguro
„Îmi place o poveste bună despre roboți”, spune Gates despre cel mai recent roman al autorului britanic Kazuo Ishiguro, câștigător al Premiului Nobel.
„Klara și Soarele” este o poveste spusă din perspectiva unui robot alimentat cu energie solară pe nume Klara, însoțitoarea unui copil grav bolnav, într-un viitor distopic al Statelor Unite. Roboții care au inteligență artificială „nu sunt o forță a răului”, remarcă Gates. Cartea se referă la Klara și la alți roboți similari drept „prieteni artificiali”.
„Această carte m-a făcut să mă gândesc la cum ar putea arăta viața cu roboți super inteligenți. Și dacă vom trata aceste mașinării drept piese de tehnologie sau ca ceva mai mult.”
„Proiect Ave Maria”
De Andy Weir
La fel ca romanul lui Andy Weir din 2011, „Marțianul”, care a apărut pe lista de lectură a lui Gates în vara lui 2020, „Proiectul Hail Mary” implică un om care ajunge într-o situație dificilă în spațiul cosmic. Protagonistul este un profesor de liceu care se trezește pe o navă spațială misterioasă, fără a ști cum a ajuns acolo.
În opinia lui Gates, este o carte greu de descris fără a da prea multe multe detalii cheie. Dar, este suficient să spunem, profesorul „folosește știința și ingineria pentru a salva lumea. Este o lectură distractivă și am terminat-o într-un singur weekend.”
„O mie de creiere: o nouă teorie a inteligenței”
De Jeff Hawkins
În 1996, Jeff Hawkins a inventat asistentul digital PalmPilot. De atunci Hawkins „și-a petrecut zeci de ani gândindu-se la conexiunile dintre neuroștiință și învățarea automată”, culminând cu „A Thousand Brains”, o carte non-ficțiune publicată în martie.
În cartea sa, Hawkins – care a co-fondat și compania de învățare automată Numenta, în 2005 – analizează modul în care oamenii percep natura inteligenței, cum funcționează creierul uman și de ce este nevoie pentru a dezvolta o adevărată inteligență artificială.
„A Thousand Brains” este potrivită pentru cei cu puțină experiență în știința creierului sau informatică”, menționează Gates. „Este plină de perspective fascinante asupra arhitecturii creierului și oferă indicii tentante despre viitorul mașinilor inteligente.”
„The Code Breaker: Jennifer Doudna, editarea genelor și viitorul rasei umane”
De Walter Isaacson
Gates recomandă, de asemenea, biografia biochimistului Jennifer Doudna, care a câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020 pentru munca sa privind editarea genelor CRISPR, un sistem în care ADN-ul este tăiat și genele sunt modificate pentru a trata boli. Cartea este scrisă de Isaacson, care a fost și biograful lui Steve Jobs.
„The Code Breakers” este mai mult decât o simplă biografie a carierei științifice și a descoperirilor lui Doudna. Cartea aprofundează potențialele aplicații ale editării genelor CRISPR, cum ar fi vindecarea bolilor de sânge, ca anemia sicletică, spune Gates, adăugând că CRISPR „este una dintre cele mai interesante și poate cele mai importante descoperiri științifice din ultimul deceniu”.
„Isaacson face o treabă bună subliniind cele mai importante întrebări etice legate de editarea genelor”, menționează Gates – inclusiv dacă procesul ar trebui utilizat pentru a modifica fondul genetic uman pentru generațiile viitoare.
„Hamnet”
De Maggie O’Farrell
Iată unde lista lui Gates trece de la știință și tehnologie la ficțiune istorică. William Shakespeare și-a numit singurul fiu Hamnet, iar romanul cu același nume al lui Maggie O’Farrell este o relatare fictivă a vieții copilului Bardului.
Hamnet a murit în 1596, la vârsta de 11 ani, din cauze necunoscute – deși o teorie populară pentru cauza morții sale a fost ciuma bubonică. Trei ani mai târziu, Shakespeare a început să lucreze la „Hamlet”, iar O’Farrell se scufundă în posibilele moduri în care pierderea fiului său ar fi putut modela cea mai emblematică tragedie a dramaturgului.
„Dacă ești fan Shakespeare, îți va plăcea acest roman emoționant despre modul în care viața lui personală ar fi influențat scrierea uneia dintre cele mai faimoase piese ale sale. Cred că este o opinie interesantă, bine scrisă, asupra modului în care durerea sfâșie o familie.”
Sursa: CNBC