După patru ani de Trumpism, scenariul părea scris în avans. America, încurcată într-o triplă criză (sanitară, socio-economică, democratică), îl vede pe Mesia în persoana lui Joe Biden. În presă, laudele curg, la fel ca miliardele din planurile federale ale noului președinte al Statelor Unite. „Președintele Radical Calm” (l’Opinion), „Popeye al relansării financiare”, etc. Iar titlurile presei nu se opresc aici, sunt abia la început.
„Miracol la Casa Albă”, îndrăznește cotidianul elvețian Le Temps, în timp ce, pe platoul France 5 sau în presa scrisă, nimeni nu ezită să adăuge numele de Joseph Robinette Biden Jr. la termenul de „revoluție” („Septuagenarul revoluționar ”- Le Monde). Și nu contează dacă personajul în cauză nu are cu adevărat profilul unui potențial revoluționar, ci are o jumătate de secol de carieră politică în spate (36 de ani ca senator, 8 ca vicepreședinte).
„Noul Franklin Roosevelt” ar sta acolo, în fața ochilor noștri, potrivit unor jurnalisti care îl asociază cu ușurință pe Joe Biden cu președintele american care a făcut istorie datorită intervenționismului său economic și instaurarii „New Deal”, o politică de investiții și protecție socială fără precedent, cu scopul ieșirii din criza din 1929. Comparație a cărei bază se află în strategia de comunicare a noului stăpân de la Casa Albă, care a lansat un pachet de stimulare de 2300 de miliarde de dolari, destinat modernizării infrastructurii țării. „Joe Biden în linia economică a lui Franklin Roosevelt” (Slate), „Joe Biden, noul Roosevelt – Cum a îngropat Biden ultraliberalismul” (l’Obs), „Este Joe Biden Franklin Roosevelt al secolului 21?” se întreabă Ouest-France. Și toată lumea vorbește despre paralela dintre cei doi șefi de stat…
Nimic surprinzător. La fel ca în fotbal, când un tânăr jucător abil este poreclit automat „noul Zidane” de presa sportivă, orice președinte care este puțin „progresist” și pretinde că vrea să elimine un anumit număr de dogme are dreptul să fie comparat cu cel de-al 32-lea președinte al SUA. Primele 100 de zile ale lui Barack Obama la Casa Albă? „Pe urmele lui Franklin D. Roosevelt”, potrivit publicației canadiene La Presse. Emmanuel Macron ales președinte în 2017 – Reîncarnarea lui Roosevelt, desigur, spune New York Times.
Atmosferă de curtea școlii în mass-media
Bidenmania nu a apărut de nicăieri. Alegerile din 2016 au accelerat polarizarea presei americane în două tabere distincte (democrați / republicani). La fel ca Fox News, care a ales să adopte o linie partizană menită să păstreze un public conservator, grupurile mari cu o linie editorială apropiată de Partidul Democrat, precum CNN, MSNBC sau New York Times au abandonat practic ideea de a cuceri acea parte a populației pro-Trump, pentru a se apropia mai mult de cea în care se recunoaște majoritatea cititorilor lor, chiar dacă asta înseamnă pierderea oricărui spirit critic.
Astfel, am trecut de la indignarea permanentă împotriva președintelui „bling-bling” a cărui caricatură s-a transformat uneori în grotesc, la povestea unui om prezentat ca fiind în fruntea luptei pentru progresul social – totul pentru a le oferi democraților sentimentul că trăiesc zorii unei noi ere. Iar mass-media funcționează la fel ca școlarii la locul de joacă. Un elev ajunge la școală cu brățări de cauciuc multicolore la încheietura mâinii? În săptămâna următoare, jumătate din școală va purta brățările în cauză. New York Times îl descrie pe Joe Biden ca pe o „icoană cool”? Radio-ul France Inter preia editorialul cuvânt cu cuvânt. Se formulează o comparație cu Roosevelt? Celorlalți le cresc aripi și preiau formula.
Joe Biden beneficiază, de asemenea, de efectul contrastului cu predecesorul său. Mulți jurnaliști găsesc în final pe cineva care seamănă cu ei: un social- liberal, consensual, căruia îi pasă mai mult de pandemie, este interesat de lupta împotriva încălzirii globale, nu ridică spectrul unui complot după o înfrângere și nu petrece timp insultându-și adversarii pe rețelele de socializare. Desi Joseph Robinette Biden poate distribui cecuri, nimic nu spune că va fi în descendența lui Franklin Delano Roosevelt. Alegerile intermediare din 2022 ar putea răsturna această schimbare a filozofiei economice. Apoi, să sperăm că nu va deveni victima unui blestem similar cu cel al fotbaliștilor văzuți inițial ca moștenitori ai lui Zinédine Zidane – pe care, în general, îi găsim câțiva ani mai târziu la un club de mâna a doua și cad înapoi în negura uitării.
Sursa: Le Figaro