Cifrele coronavirusului explodează din nou în Italia, în special în Lombardia, unde primul val a făcut ravagii. Dar, la câteva luni după imaginile dramatice din orașul Bergamo, curbele virusului nu evoluează la fel ca în toate orașele din regiune. Cifrele cresc în Milano, spre exemplu, dar Bergamo pare scutit, de data aceasta. Unii privesc acest lucru ca pe un semn de imunitate colectivă cauzată de un prim val deosebit de letal, în primăvară. Și asta dă speranță.
Cotidianul italian Il Fatto Quotidiano a tras deja concluzia, odată cu titlul de la sfârșitul lunii octombrie: „Bergamo și Lodi: imunitatea colectivă este un fapt”. Tendința este foarte clară în Lombardia: provinciile din această regiune din nordul Italiei, care au fost afectate în mod special în timpul primului val, au o rată de incidență deosebit de scăzută de această dată.
În Bergamo, ale cărui imagini reprezentând convoiuri funerare militare au făcut turul lumii, vedem acum cea mai lentă curbă de infectare din toată Lombardia. Potrivit calculelor ziarului, totalul contaminărilor din Bergamo între 2 și 23 octombrie a crescut „cu doar” cu 6,9%. Între timp, la Milano a existat o creștere dramatică, de 60,7%. Diferența dintre cele două orașe? Milano a fost mai puțin afectat de primul val al virusului în prima jumătate a anului 2020.
Va scrie Bergamo istorie, din nou?
Dacă datele zilnice sunt corecte, acest lucru ar face din Bergamo un oraș-cobai pentru coronavirus: după ce a marcat istoria prin rata mortalității sale, ar deveni acum primul oraș de pe continent unde am putea vorbi de imunitate colectivă, o utopie la care celelalte țări europene au renunțat deja. Pentru a vorbi despre imunitate de grup într-o zonă, agentul patogen nu trebuie să se mai răspândească în populație sau, să o facă foarte lent, deoarece o parte a populației este imună la aceasta.
S-a terminat cu izolarea strictă
Prin urmare, ar fi evitat principalul risc al acestei epidemii, adică o creștere exponențială a numărului de contaminări. Acest lucru presupune că izolările stricte nu ar mai fi necesare și că sistemul de sănătate nu ar mai risca să se prăbușească.
Luca Lorini, șeful departamentului de urgență al spitalului Papa Giovanni din Bergamo, crede în această teorie: „Anticorpii luptă cu infectările noi. De aceea, oamenii se îmbolnăvesc mai puțin în Bergamo și Brescia acum”.
El a explicat pentru Il Fatto Quotidiano că ultimele studii au indicat că 35-40% din populația provinciei Bergamo a fost afectată de virus în primăvară. Aceasta este doar imunitatea medie calculată, iar în unele orașe mici din nordul provinciei, cum ar fi Alzano sau Nembro, testele serologice indică faptul că până la 60% din populație a intrat în contact cu virusul.
Excesul de mortalitate
Isaia Invernizzi, jurnalist local, a colectat, la rândul său, date care confirmă urmele imunității locale din provincia sa. El a enumerat în mod specific excesul de mortalitate din primăvară, defalcat pe localități, dar și numărul total de decese, precum și infectările, pentru a le compara cu situația în timpul acestui al doilea val. Lista sa detaliată arată că municipalitățile cele mai afectate de primul val se descurcă cel mai bine acum.
„Rezultatele sunt clare: orașe precum Brescia și Bergamo, care au înregistrat un exces ridicat de mortalitate în timpul primului val, au considerabil mai puține cazuri de coronavirus în timpul celui de-al doilea”, spune jurnalistul pentru cotidianul german Die Welt. Prin urmare, aceasta susține ipoteza imunității colective. Din păcate, orașe precum Milano, Monza sau Varese, care au înregistrat un exces de mortalitate destul de scăzut în prima jumătate a anului, raportează în prezent cea mai mare rată de incidență din această toamnă.
Anxietate
Alături de imunitatea colectivă, există o altă teorie, comportamentală, care ar putea explica datele lui Isaia Invernizzi și concluziile Il Fatto Quotidiano: teama care paralizează încă acele comunități grav afectate în timpul primului valul îi încurajează mai mult să se distanțeze și să se comporte mult mai atent decât concetățenii lor din provinciile vecine, mai puțin marcate de epidemie.
Însuși Isaia Invernizzi recunoaște, în ciuda ipotezei sale pline de speranță, că nu ar trebui să tragem nicio concluzie pripită sau să pariem pe viitor. „Aceasta este o problemă foarte delicată. Prefer să studiez cifrele și să văd cum merge Lombardia acum. Acum depinde de oamenii de știință să afle de ce cifrele actuale arată cum arată”, concluzionează el.
Totuși, experții rămân fermi: nu, imunitatea colectivă naturală nu este o modalitate de a opri pandemia: ea duce la un bilant uman – decese directe și indirecte – mult prea mare și amenință sistemul de sănătate, în timp ce pune în pericol economia pe termen lung. O abordare „lipsită de etică” și o utopie, confirmă virusologii belgieni, care au afirmat recent că imunitatea naturală în Belgia nu va depăși, probabil, 20% după acest al doilea val.
Sursa: 7sur7