Cei unsprezece şoareci de bibliotecă, motanul şi Angrosista de Belele au aterizat în oraş pe aripa aurită a unui înger de pe faţada Turnului de Pulbere. Destul de sus ca să-i apuce ameţeala. S-au agăţat de fusta largă a bătrânei ca de o paraşută şi au ajuns cu bine pe caldarâmul străzii Celetná, după ceea ce s-ar numi o coborâre necontrolată.
Căruciorul hodorogit se odihnea probabil în Vltava, aşa că Angrosista i-a distribuit care pe unde: motanul pe umărul drept şi cei unsprezece prin toate buzunarele.
Nu erau prea curioşi încotro se îndreaptă, ştiau doar că se află pe Calea Regală, vechiul drum al procesiunilor de încoronare. Dacă ar fi ciulit urechile, istoria încuibată pretutindeni, ca un mucegai măreţ, le-ar fi trimis zvon de trâmbiţe,
Din Piaţa Oraşului Vechi au luat-o spre nord, pe strada Pařížská, până la intersecţia cu Josefov.
„Spre Golem! Mergem spre Golem!”, a strigat Echo.
Bravo era şi el în culmea exaltării: „Primul robot! O să vedem primul robot din istorie!”.
„Am citit ceva despre asta…”, a bombănit Charlie. „Să ne calmăm! De fapt, monstrul nu era un robot”.
„Ba chiar asta era… este! Şi am ajuns la ţanc! Astăzi, adică mâine, adică astăzi…” (Bravo s-a bâlbâit pentru că nu se iviseră zorii) „… Golemul împlineşte 460 de ani. Cred că bătrâna are de gând să dea o petrecere!”.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook