„Cum ai ajuns aici?”, a întrebat-o Lima.
„De când ne urmăreşti?”, a întrebat-o Charlie.
„Cu ce ai venit”, a întrebat-o Bravo.
Angrosista de Belele i-a răspuns doar lui Bravo: „Cu căruciorul, prin Gaziantep”.
„Vrei să credem că împimgi căruciorul ăsta din Pisicopole?”, s-a hlizit Charlie.
„Credeţi ce poftiţi” a şuierat Angrosista printre gingii. Apoi, ignorându-i complet pe cei doisprezece, i s-a adresat motanului: „O zi frumoasă, Kedi efendi. Ce zici?”.
„Pe aici, motanului nostru i se spune Tatăl Căutării” a pus-o Lima la curent.
„O zi cu adevărat frumoasă, scumpă prietenă…” a răspuns motanul cu vocea uşor tremurată, de parcă vânticelul care se pornise i-ar fi intrat în gâtlej.
Suspiciunea lui Charlie se umfla ca hârtia de zmeie: „Chestia cu <o zi frumoasă> e o parolă sau ce?”.
„Vine hamsinul, Kedi efendi. O să mestecăm nisip…”. Angrosista l-a ridicat pe motan în dreptul ochilor ei rubinii: „Ai salutări de la sultan Altan. Te-am căutat ieri la Albarun, în camera lui Liorens al Arabiei…”.
„N-am intrat în Albarun” a spus motanul, ca şi când s-ar fi scuzat.
„Mai bine că n-ai intrat. Nici eu n-am zăbovit. Nu-mi place hotelul. A ajuns hogeacul strigoilor gomoşi”.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook