Fericirea pare campioană la atletism,
Fuge de omul modern și-al său fantezism,
La rândul lui, omul e campion la mimetism,
Are rezervorul gol și beculețul aprins
Dar vrea să pară prinț, fericit, viață perfectă
Deși, castelul lui, are pereți de cretă.
Filtrele de Insta maschează că regretă,
Zâmbetul, în selfie, e mereu ca la rețetă,
Fericirea e statut acum, nu o stare de fapt,
Cu cât sunt mai fericit ca tine cu atât sunt mai bogat.
Fericirea e un stil de viață, mulți vor să-l trăiască
Deși nu știu să fie calmi, să dăruiască, să iubească…
„E apusul perfect, golden hour, prosecco,
Ceasul, private jet-ul, nu le ai? Șoseto!
Sunt mai bine ca tine și simt c-am reușit,
Doar când mă bag în pijamale mă simt iarăși mic,
Dar mâine îți voi arăta, iar, cât sunt de fericit
Și dacă-mi dai like s-ar putea s-o și simt.”
Gândindu-mă că a venit vremea să înțelegem că nu despre asta-i vorba,
Cosmin Dominte – dacă nu ești fericit pentru tine, degeaba vrei să fii pentru alții.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook