Efectele secundare ale vaccinului AstraZeneca, provocate de „adenovirusul de la cimpanzeu, folosit ca vector”. Ipoteza propusă de geneticianul Axel Kahn

Care va fi soarta vaccinului Astrazeneca? Interviu cu geneticianul Axel Kahn, președinte al Ligii împotriva cancerului din Franța, realizat de Élisabeth Martichoux la LCI. „Încrederea în acest vaccin este atât de deteriorată încât cariera sa în domeniu este grav compromisă”, crede Kahn.

Foto: Axel Kahn, genetician. Captură YouTube/LCI

Ce părere aveți despre dificultățile cu vaccinul AstraZeneca?

Axel Kahn: În noiembrie am spus că trebuie să fim foarte atenți cu vaccinurile adenovirale, nu pot decât să reafirm asta. În acest caz, dificultățile stau în alegerea vectorului: adenovirusul de la cimpanzeu. AstraZeneca a ales acest vector în vederea îmbunătățirii eficienței, deoarece a considerat că nu ar exista anticorpi anti-adenovirus care să limiteze eficacitatea injectării vaccinului. Ceea ce poate fi o idee proastă.

Când am văzut primele date legate de administrarea serului AstraZeneca la tineri am fost foarte surprins, deoarece 30 până la 40% dintre ei erau în pat a doua zi, cu 38-39° febră și dureri. Nu-mi amintesc să fi văzut un vaccin care să dea astfel de reacții adverse, ușoare, dar asemănătoare gripei. Sunt bine controlate cu paracetamol, nu sunt foarte importante pentru cei peste 50 de ani, dar nici banale nu sunt. Am lucrat ani de zile în industria vaccinurilor și nu-mi amintesc un fenomen de o asemenea intensitate.

Care ar putea fi motivul?

Nu poate fi un răspuns imun „clasic” super-rapid, din două motive: oamenii nu au fost niciodată infectați cu adenovirusul de cimpanzeu și aceste reacții nu sunt în niciun caz limitate la cei tineri. În plus, reacțiile la a doua doză AstraZeneca par a fi mai puțin severe.

Pe de altă parte, vaccinul Pfizer/BioNTech, care este relativ bine tolerat la prima doză, provoacă uneori un sindrom asemănător gripei la rapel.

Care este presupunerea dumneavoastră în legătură cu AstraZeneca?

Cea mai plauzibilă ipoteză este cea legată de o infectare adenovirală. Deși vectorul utilizat de AstraZeneca este un adenovirus care în mod normal nu se poate replica, compromisul utilizării unui vector de tip adenovirus împotriva căruia nu există imunitate anterioară – deoarece oamenii nu l-au întâlnit niciodată – este că poate produce o infectare cu semne mai proeminente. Eu am folosit un vector asemănător în studiile de terapie genetică, așa că știam care sunt posibilele efecte secundare atunci când utilizam doze prea mari.

Ce tipuri de tromboze poate provoca?

Atipice, dar posibil fatale – coagularea intravasculară cu trombocitopenie și tromboză a sinusului venos cerebral au fost observate în mai multe țări după vaccinarea cu AstraZeneca. Sunt mai frecvente decât în ​​populația generală, aproximativ 60 de cazuri.

Nu este mult, în raport cu milioanele de oameni vaccinați. Ipoteza mea este că ar putea fi o complicații excepționale a sindromului infecțios ușor declanșat de adenovirus. Sindromul inflamator. Va fi important să știm dacă femeile afectate luau pilule anticonceptionale, medicamente care au propriile riscuri de a provoca complicații tromboembolice.

Ar trebui să ne temem de același fenomen cu vaccinul J & J – abia autorizat în Europa – și Sputnik, care utilizează tehnologia recombinantă a adenovirusului?

Este posibil ca vaccinurile de la Johnson & Johnson și Sputnik să nu genereze reacții atât de severe, deoarece sunt vectori adenovirali umani. Practic, toți indivizii au întâlnit deja adenovirusuri umane, care se numără printre agenții responsabili de răcelile sezoniere extrem de frecvente. J&J [care se administrează într-o singură doză] folosește serotipul 26. Și Sputnik folosește serotipul 5 și apoi pentru rapel pe 26, ceea ce este foarte inteligent, deoarece răspunsul anti-vector după prima injecție este limitat de faptul că individul a întâlnit deja adenovirusul 5. Apoi, a doua injecție, efectuată cu adenovirusul 26, evită să aibă o reacție imunitară împotriva vectorului. Este probabil unul dintre motivele pentru care vaccinul Sputnik pare să funcționeze foarte bine.

Ce se va întâmpla acum cu vaccinul AstraZeneca?

Încrederea în acest vaccin este atât de deteriorată încât cariera sa este grav compromisă. Nu este alarmant, pentru că există multe alte vaccinuri! Deși este un vaccin extrem de eficient, se poate considera că raportul beneficiu/risc este mai puțin „favorabil” decât în cazul altor sesuri. Este o situație destul de banală, ar fi uimitor dacă toate ar funcționa perfect.