Covid-19| „Medicii sperie cetățenii, deși ar trebui să-i liniștească”, afirmă dr. Gérald Kierzek. „Vor fi responsabili pentru consecințele economico-sociale”

Guvernul francez a anunțat joi o nouă izolare, în 16 departamente franceze. Potrivit medicului de urgență Gérald Kierzek, alte măsuri ar fi trebuit luate în avans. Izolarea va avea doar efecte dăunătoare asupra populației, consideră el. Kierzek este medic de urgență, cronicar în domeniul sănătății, director medical al Doctissimo și autor al cartii Coronavirus, cum să te protejezi?. Interviu pentru Le Figaro.

Premierul a anunțat noi măsuri restrictive. Ce părere aveți?

Gérald KIERZEK: Cum să numim aceste măsuri? Izolare? Carantina ușoară? Principala diferență o face suspendarea activității magazinelor neesențiale. Dar sunt departe de a fi sigur că magazinele locale sunt focare și locuri de contaminare! Prin urmare, sunt sceptic în legătură eficacitatea acestor măsuri. Cred că diagnosticul este bun, există o saturație a unităților de terapie intensivă, dar „tratamentul” nu este potrivit.

Atunci când există o supraaglomerare a serviciilor de resuscitare, trebuie create sau eliberate paturi. Carantina nu a golit niciodată unitățile de terapie intensivă. Nu este ca și cum epidemia ar fi în creștere. Indicatorii sunt stabili.

Nu avem indicatori epidemiologici care să arate un focar al epidemiei, există chiar o stabilizare a intrărilor în terapie intensivă. La momentul celor două „valuri”, capacitatea fusese mărită, dincolo de cele 5.000 de paturi actuale și permanente din teritoriu. Ce se întâmplă cu cele 12.000 de paturi promise?

Anularea celorlalte operații nu este eficientă în spitale și clinici. Ordinul Agenția regionale de sănătate, de a anula 40% dintre intervenții, nu este respectat, din fericire! În primul rând pentru că nu ar acoperi nevoile și în al doilea rând pentru că o astfel de măsură ar genera consecințe dramatice pentru pacienții care trebuie operați.

În ultimă instanță, de ce să nu construim două spitale de campanie, dacă situația este într-adevăr copleșitoare? Am avut opțiuni suplimentare care în mod clar nu au fost accesate.

Școlile rămân deschise, dar întreprinderile se închid. Este cu adevărat eficient împotriva răspândirii virusului?

Vor exista mai multe efecte secundare create de izolare. Școlile rămân deschise pentru ca părinții să își poată gestiona viața profesională și personală. Suferința psihologică este deja cumplită. Patru zile din cinci se muncește de acasă – echivalează cu „muncă, muncă, somn”. Dacă, pe lângă asta, intervine si îngrijirea copiilor, situația devine repede imposibil de gestionat, inclusiv pentru educația copiilor.

Fără o politică masivă de teste rapide, cum ar fi cele salivare, strategia de testare/izolare este sortită eșecului. Prin urmare, cele două acțiuni proactive majore ar fi fost creșterea capacității spitalelor și desfășurarea autotestelor peste tot: farmacii, supermarketuri, școli etc.

Prefer ca tinerii să petreacă, atâta timp cât sunt testați. Este mai bine să îi responsabilizăm decât să-i facem să se simtă vinovați. În prezent, ei plătesc un preț prea mare. Se confruntă cu o suferință psihologică cumplită și cu o suferință economică îngrijorătoare.

Executivul a ascultat din nou sfaturile comitetului științific. După părerea dvs., comitetul mai prezintă credibilitate?

Cred că domeniul medical, în general, nu își îndeplinește rolul. Medicii sperie populația, deși ei sunt cei care ar trebui să o liniștească. Amintesc două cifre. Rata deceselor este mai mică de 0,2%, iar vârsta medie a deceselor este de 85 de ani. Am cedat în fața unei psihoze, în fața ratelor de incidență si a modelelor matematice care nu reflectă sistemul imunitar uman. Medicina a învins politica cu această psihoză, în loc să ofere răspunsuri factuale și pragmatice. Panica a cuprins societatea și sunt adoptate soluții „medievale” și probabil ineficiente, cum ar fi izolarea.

„Vor exista consecințe sociale și economice pentru care medicina va fi responsabilă”

Premierul Castex a spus că ar trebui luate măsuri de izolare chiar dacă am avea 100.000 de paturi ATI… 

Nu înțeleg ce a vrut să spună. Pe de o parte, măsurile pe care le propune guvernul se datorează lipsei paturilor de resuscitare și, pe de altă parte, prim-ministrul ne spune că, dacă am avea o creștere majoră a numărului de paturi, tot nu ar rezolva problema.

În acest ritm, la ce ne putem aștepta în 4 săptămâni?

Este posibil să fim aproape de vârf, cu un curs aproape natural al epidemiei. Studiile încep să arate că izolarea nu este soluția; Organizația Mondială a Sănătății o recomandă doar în ultimă instanță. Dacă ar exista un focar epidemic scăpat de sub control, soluția ar putea intra în discuție, deși e contestată.

Pe de altă parte, riscurile sunt reale, generate de starea de anxietate sau chiar de frică. Pacienții nu mai vin la spital pentru că le este frică și, prin urmare, există întârzieri de îngrijire. 

Există o uzură puternică, observată mai ales la pacienții cu probleme psihice. Și asta fără să amintim consecințele sociale și economice, care vor agrava situația.

Uzura este sesizată și în cazul personalului medical – mulți au plecat sau nu se mai mobilizează ca în martie 2020. Semi-izolarea nu oferă niciun răspuns la problema de bază a crizei structurale. Din fericire, profesioniștii din domeniu (medici generaliști sau de urgență, asistenți medicali etc.) tratează pacienții cu coronavirus, oferindu-le un răgaz celorlalți; zilele bune se întorc și frontul epidemic ar trebui să se calmeze, în urma campaniei de vaccinare.

Dar fără o viziune și o reformă aprofundată a sistemului de sănătate (acoperire teritorială, anticiparea îmbătrânirii populației, guvernare etc.), vulnerabilitatea noastră este imensă, cu un sistem de sănătate care, cu siguranță, nu mai este cel mai bun din lume!

Sursa foto: Twitter/LCI