Cum a pierdut Germania controlul asupra epidemiei Covid. Decizii tardive și scepticism din partea cetățenilor

Germania a fost lăudată pentru buna gestionare a crizei Covid în timpul primului val din primăvară, dar se confruntă acum cu o „creștere exponențială” a infectărilor, ceea ce a determinat-o pe Angela Merkel să anunțe noi restricții. Cancelarul a încercat în octombrie să întărească măsurile, dar a întâmpinat refuzul anumitor regiuni.

Germania strânge șurubul înaintea sărbătorilor. Angela Merkel a anunțat o serie de noi restricții care vor rămâne în vigoare până pe 10 ianuarie, inclusiv închiderea magazinelor „neesențiale” și a școlilor, ceea ce aduce țara în izolare parțială. O lovitură grea pentru locuitorii unei țări, care a fost elev premiant al Europei în timpul primul val din primăvară, dar care plătește acum prețul deciziilor luate tardiv, precum și prețul unei relaxări din partea populației, în timp ce extrema dreaptă alimentează neîncrederea în regulile sanitare din anumite regiuni.

Rezistența anumitor landuri

Angela Merkel a avertizat în octombrie despre înrăutățirea situației de sănătate. Cancelarul a fost în favoarea unor restricții mult mai stricte la jumătatea lunii octombrie. Dar Germania este o țară federală, deciziile nu pot fi luate de la centru și trebuie consultați președinții celor 16 landuri. Iar Angela Merkel, la acel moment, a întâmpinat refuzul regiunilor cel mai puțin afectate.

O întârziere în privința deciziilor, pe care țara o plătește scump. Pentru Antoine Flahault, directorul Institutului de Sănătate Globală al Facultății de Medicină din cadrul Universității din Geneva, situația germană este „chiar exemplul unei întârzieri, care este extrem de dăunătoare situației, dar și vieții sociale și economice”. Astfel, amintește el, „irlandezii, care au început să se închidă destul de strict pe 21 octombrie, au recâștigat complet controlul asupra epidemiei”.

O relaxare a populației

În plus, a existat o relaxare a măsurilor de precauție din partea locuitorilor. În realitate, germanii au profitat de toată libertatea care le-a fost dată. De exemplu, restaurantele au făcut mici ajustări regulilor adoptate la 1 noiembrie, care anuntau închiderea restaurantelor, barurilor, instituțiilor culturale și terenurilor de sport. „Am văzut oferte alternative înflorind peste tot, cu restaurante care își deschid ferestrele și devin standuri de vin fiert”, spune corespondentul Europe 1. La Berlin, de exemplu, « pe anumite străzi, aproape toate restaurantele sunt deschise și oamenii se înghesuie să bea vin fiert, fără a purta masca. »

Bastioane de extremă dreaptă sensibile la conspirație

Mai mult, la fel ca multe țări, Germania trebuie să facă față unei avalanșe de cetățeni care nu vor să respecte instrucțiunile. «Există această mișcare de scepticism, care nu crede în pericolul virusului, miscare care este bine conturată în Germania». Desigur, reprezintă doar 5-10% din populație, dar în anumite regiuni din estul țării mișcarea este purtată de extrema dreaptă, iar regiunile care votează extrema dreaptă sunt și cele în care virusul scapă de sub control.

Aceste fortărețe de extremă dreapta sunt printre cele mai afectate zone, cum ar fi Saxonia, unde rata incidenței este cea mai mare din Germania. Același land a plasat Alternativa pentru Germania (AfD) la conducere, în 2017 (27%) și a dat partidului de extremă dreapta cel mai bun scor federal. Dintre partidele germane, AfD este singurul care și-a manifestat scepticismul, chiar opoziția față de restricții. Mai mult de unul din doi alegători AfD (56%) consideră că măsurile restrictive sunt excesive, potrivit unui sondaj recent al Forsa.