OMS: „Virusul va rămâne cu noi pentru totdeauna. Rămâne de văzut impactul lui asupra sănătății și societății”

Catherine Smallwood, responsabilă pentru situații de urgență în cadrul filialei europene a OMS, a acordat un interviu publicației franceze Le Parisien, abordând mai multe teme – contaminarea în creștere, vaccinul… – realizând un bilanț al evoluției Covid-19, „un inamic redutabil”.

Seara de luni, una este deosebit de alarmantă: aproape 300.000 de decese provocate de Covid în Europa. „Această cifră va crește și mai mult”, avertizează Catherine Smallwood, responsabilă pentru situațiile de urgență din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății – Europa (OMS), pentru 53 de țări de pe Vechiul Continent. În ciuda unui program foarte încărcat, între războiul din Nagorno-Karabakh, cutremurul din Turcia, expertul englez, cu apariții rare în mass-media, își face timp să le acorde un interviu colegilor francezi. Ea descrie pamdemia ca fiind „nemaivăzută de la gripa din 1918”. A avut victime în familie. „Este pentru prima dată când experimentez situația de urgență la care răspund”.

Le Parisien: Cum se explică accelerarea bruscă a epidemiei în Europa?

CATHERINE SMALLWOOD: În timpul verii, situația sănătății fiind relativ calmă, țările au autorizat din nou călătoriile, economia a luat amploare, cinematografele și restaurantele au fost redeschise. Gesturile de protecție au fost relaxate. La începutul anului școlar, a existat o accelerare a contaminării și a fost din ce în ce mai dificil să se monitorizeze cazurile noi. Revenirea frigului nu a ajutat, oamenii au petrecut mai mult timp în interior, unde virusul se transmite mai ușor.

Deci am „ratat” vara?

La nivel individual, a existat o frustrare continuă. Vrem să ne recuperăm viața. Din păcate, nu oboseala noastră va face ca epidemia să dispară. Va dura timp pentru asta. Între timp, trebuie să inventăm un „nou normal”, care ne permite atât să trăim, cât și să păstrăm controlul asupra virusului. Este un dușman redutabil.

Europa a devenit din nou epicentrul epidemiei?

Da ! Chiar dacă este dificil să decidem între Europa și America, accelerarea foarte rapidă a acesteia înseamnă că toate privirile sunt îndreptate spre Europa, în special spre Occident. Contextul este deosebit: populația trăiește în zone aglomerate, circulația este destul de importantă în interiorul și în afara țărilor, iar îmbătrânirea demografică înseamnă că există mai mulți locuitori expuși riscului.

Odată ce pandemia se va încheia, putem spune care state au efectuat acțiunile corecte, la momentul potrivit. Ceea ce se întâmplă într-o țară astăzi nu prezice ce se va întâmpla acolo mâine. China sau Thailanda, care au avut vârfuri foarte mari, controlează acum virusul. Pe de altă parte, țările balcanice au cunoscut vârfuri în timpul verii. Noi, la OMS-Europa, ne-am concentrat foarte mult asupra acestor țări, în timp ce în Europa de Vest nimeni nu se uită la ele. 

Izolarea statelor europene este prea flexibilă?

Nu. Odată cu răspândirea cazurilor, această decizie a fost inevitabilă. Școlile rămân deschise și este un lucru bun. Între a merge la un restaurant sau a trimite copiii la curs, alegerea se face rapid. Desigur, școlile nu sunt lipsite de risc. Știm însă că cei mici nu sunt foarte bolnavi și încercăm să înțelegem rolul lor în transmiterea bolii.

Vom repeta aceste izolări?

Nu este un prim instrument, ci o ultimă soluție, când nu mai există altă opțiune. Dacă izolarea este singura măsură luată, virusul va începe să circule din nou, de îndată ce este ridicată.

Ce să facem atunci?

Imediat ce curba coboară, trebuie să profiți de ocazie și să aplici strategia test-monitorizare-izolare locală. Această strategie este eficientă atunci când ai 20, 30, 40 de cazuri noi pe zi, nu după ce transmiterea virusului decolează. Zona Asia-Pacific a ajuns acolo. Desigur, acest sistem este scump, dar este mult mai puțin costisitor decât închiderea unei economii. În afară de urmărirea contactelor, care poate fi îmbunătățită, acțiunile guvernamentale sunt corecte. Acum individul trebuie să-și pună întrebări. Dacă eu, Catherine, decid să nu rămân acasă, ce impact va avea comportamentul meu? În loc să merg la un restaurant, nu aș risca mai puțin prin livrarea mâncării acasa? Aceste întrebări vor trebui puse din nou la ieșirea din izolare. Toată lumea trebuie să contribuie.

Care țări vă îngrijorează cel mai mult?

Toate! Aproape peste tot, numărul de cazuri și decese crește, inclusiv în Asia Centrală și Balcani. Nu depinde de bogăția țării: toate sistemele sunt vulnerabile la virus. Din Italia în Spania, deja foarte afectată în februarie-martie, în Belgia sau Republica Cehă, vedem o înmulțire a spitalizărilor. Aceste cifre cresc foarte, foarte rapid. Rezultatul: oprim îngrijirea medicală care nu ține de Covid. Vom ruga oamenii care au cancer să aștepte…

Ce strategii ne-ar putea inspira?

De la început, Finlanda a luat măsuri decisive și rapide în ceea ce privește urmărirea contactelor. Populația a fost foarte cooperantă și impactul asupra epidemiei a fost imediat. Aceasta este cu adevărat lecția de învățat! Trebuie să fim înaintea virusului și să nu ne lăsăm depășiți.

Ce părere aveți despre Slovacia, care își testează întreaga populație?

Este o abordare… Slovacia este o țară destul de mică, deci are capacitatea de a face acest lucru la scară largă. Dar aceasta nu este strategia globală adoptată de OMS. Țărilor li se recomandă să testeze fiecare caz suspect pentru a identifica pacienții infectați.

Ministrul Sănătății din Franta s-a declarat „moderat optimist” cu privire la sosirea unui vaccin în următoarele luni. Si dvs ?

La fel! „Moderat” este cuvântul potrivit. Provocarea este enormă. Desigur, avem peste 150 de vaccinuri candidate, dintre care aproximativ 20 sunt într-un stadiu avansat. Și, în general, rata de succes este de 10%. Statistic, am avea deci unul sau mai multe. Chiar și atunci când le avem, va fi nevoie de timp pentru ca acestea să fie accesibile populației și primii imunizați vor fi cei mai vulnerabili. În această perioadă, care ar putea fi lungă, virusul va continua să circule.

Cât timp vom trăi cu virusul?

Acest lucru nu este numărat în săptămâni sau luni, ci mai degrabă în ani! Din nou, va depinde de vaccin, dacă este eficient și pentru cât timp. Până la sosirea sa, valurile vor continua să se succeadă. Trebuie să reușim să aplatizăm curba pentru a păstra controlul asupra situației și a nu mai suferi urcușurile și coborâșurile pe care le cunoaștem. Singura modalitate de a face acest lucru este de a depista toate cazurile Covid. Un lucru este sigur, virusul este cu noi pentru totdeauna. Ceea ce rămâne de văzut este care va fi impactul său asupra sănătății și societății noastre pe termen lung.

Putem sărbători Crăciunul?

Putem, oricând! Dar cum… asta este o altă întrebare. Este dificil de prezis cum se va dezvolta epidemia. Totul depinde de efectul acțiunilor întreprinse acum. Un lucru este sigur, nu va fi un Crăciun ca toate celelalte.