Izolarea forțată, o catastrofă pentru sănătate și economie. O dovedesc Suedia și Olanda, care au refuzat astfel de măsuri

Cifrele OMS confirmă că izolarea generalizată și autoritară este un dezastru. Suedia și Olanda sunt exemple pentru a demonstra acest lucru.

Comparațiile evoluției Suediei și Olandei în raport cu previziunile Colegiului Imperial din Londra și cu rezultatele economice și de sănătate ale marilor țări din sudul Europei care s-au izolat orbește, fac posibilă verificarea predicțiilor epidemiologului englez Ferguson și evaluarea efectelor catastrofale ale izolării silite.

Relevanța predicțiilor lui Ferguson

În Marea Britanie, epidemiologul Anchor Ferguson a prezis în primavara că, dacă Suedia nu se va izola, va avea 70.000 de decese din cauza Covid-19. Suedia nu s-a izolat. La 20 octombrie epidemia a facut în Suedia 5.922 de decese. O supraestimare de 1200%.

Anchor Ferguson a mai prezis că, fără izolare, Olanda ar înregistra 100.000 de victime; olandezii au refuzat izolarea și au avut doar 6.804 de decese până pe 21 octombrie. O supraestimare de 1400%.

Aceste supraestimări uriașe ale riscului sunt o constantă în predicțiile lui Ferguson, dovadă fiind proiecțiile sale anterioare privind febra aftoasă, boala vacii nebune, gripa H1N1, Ebola.

Ferguson supraestimează, de asemenea, eficiența izolării pe care a propus-o.

Dezastrul belgian

El a prezis că, dacă ar utiliza izolarea, Belgia va limita numărul victimelor sale la 3.300 până pe 7 mai. Belgia s-a izolat mai sever decât Franța, spre exemplu, și a avut 8.339 pe 7 mai. Începând cu 18 octombrie, Belgia este țara europeană cu cea mai mare rată a mortalității atribuită Covid-19 (10.413 decese, adică o mortalitate de 897 / milionul de locuitori).

Ineficiența izolării oarbe asupra vitezei și duratei epidemiei

Datele raportate de OMS demonstrează că predicțiile și concluzia lui Ferguson erau false: în toate țările care au aderat doar la închiderea generala, analiza tendințelor arată că viteza contaminării nu a fost niciodată redusă.

În Franța, înainte de izolare, timpul de dublare a numărului de infectări era de 5 zile; după 17 martie, timp de 18 zile, a rămas perfect stabil. Deoarece timpul de incubație al bolii este de 5 zile, dacă izolarea ar fi fost eficientă, ar fi trebuit să apară o încetinire a epidemiei din ziua 8-10, ceea ce nu a fost cazul.

Numai după 18 zile a scăzut numărul de contaminări, în același timp cu care a scăzut în alte țări vecine, indiferent dacă au impus sau nu izolare.

O comparație între începutul epidemiilor din Belgia și Olanda arată chiar că izolarea belgiană a accelerat și agravat semnificativ epidemia:

Germania, care nu a folosit această metodă medievală, dar a practicat „carantina”, separându-i pe cei infectați de populația sănătoasă, a încetinit epidemia mai bine decât cei care au izolat ​​orbește.

Bilanțul catastrofal beneficiu / risc al izolării

În medicină, un tratament sau măsură de sănătate nu ar trebui să fie niciodată decisă luând în considerare numai beneficiile sale potențiale asupra bolii, ci ar trebui să fie luate în considerare și complicațiile ce pot apărea, într-un bilanț Beneficii / Riscuri.

Când oficialii din domeniul sănătății publice au ordonat oamenilor să rămână acasă, au vorbit doar despre beneficiile pe care le sperau: evitând contactul, vom încetini răspândirea coronavirusului. Ar fi trebuit să adauge: „Din păcate, izolarea va avea ca rezultat câteva mii de victime colaterale din cauza încetării tratamentului pentru cancer, alte boli cronice, sinucideri etc. „.

Al doilea val este psihiatric

Evaluarea medicală a izolării va trebui, de asemenea, să ia în considerare complicațiile psihologice, tulburări psihologice și sinucideri legate de menținerea permanentă a panicii de către guvern și mass-media, pierderea salariilor și șomaj. Bilanțul santitar al izolării oarbe se va înrăutăți în timp și va depăși cu mult mortalitatea atribuită Covid-19.

Suedia a profitat de o politică medicală tradițională bazată pe încrederea în cetățenii săi

Spre deosebire de guvernele europene, Suedia a examinat raportul lui Ferguson cu experții săi, care au respins concluziile, pe care le-au considerat exagerate.

În aprilie, epidemiologul suedez Anders Tegnell a declarat pentru revista Nature că această boală, COVID-19, „nu este una care poate fi oprită sau eradicată”. Nu a fost luată în considerare nicio izolare.

Autoritățile din domeniul sănătății au difuzat, pur și simplu, recomandări către populație și către profesioniștii din transporturi, restaurante și divertisment. Școlile au rămas deschise. „Închiderea, blocarea, închiderea frontierelor – nimic nu are o bază științifică”, a spus Tegnell, directorul departamentului de epidemie. „Am analizat mai multe țări din Uniunea Europeană pentru a vedea dacă au publicat o analiză a efectelor acestor măsuri înainte să fie implementate și nu am văzut aproape niciuna”.

Începând cu 20 octombrie 2020, mortalitatea generală suedeză atribuită Covid-19 ( 586 / milion de locuitori, din care 50% în căminele de bătrâni) este cu 11% mai mare decât cea a Franței (515 / M), dar mult mai mică decât cea a Belgiei, Italiei și Spaniei, iar mortalitatea zilnică în Suedia a rămas aproape de zero timp de 3 luni, spre deosebire de multe alte state europene care au apelat la izolare.

OMS își amintește că izolarea e un dezastru

Izolarea ar trebui să fie o măsură de ultimă instanță, a declarat recent revistei britanice The Spectator David Nabarro, responsabil pentru COVID-19 în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

„Izolarea are consecințe pe care nu trebuie să le minimizați niciodată, aceea de a face oamenii săraci, mult mai săraci. „

„Credem că este posibil să ne păstrăm viața economică și socială intactă, cu un grad ridicat de organizare guvernamentală și implicare populară”.

„Izolarea nu ar trebui să fie principalul mijloc de control al pandemiei, preferăm să o evităm. Am văzut rata sărăciei dublată și vor fi de două ori mai mulți copii care vor fi subnutriți, deoarece nu mai vor lua masa la școală”.

Editorialul suedez Dagens Nyheter a menționat în ediția din 21 aprilie 2020: „Dacă renunți acum la o parte a democrației, nu știi niciodată cu adevărat când o vei primi înapoi”

ONU critică măsurile de urgență pentru suprimarea drepturilor omului.

Pe 16 martie 2020, o declarație comună a experților independenți în domeniul drepturilor omului și a altor raportori speciali ai ONU a cerut statelor să evite acumularea măsurilor de securitate în gestionarea epidemiei de coronavirus și a reamintit că utilizarea puterilor de urgență nu trebuie folosită pentru a înăbuși disidența.

Suedia, Olanda, precum si Taiwan, Coreea și Japonia și multe alte țări ne amintesc că exercițiul democratic al puterii este necesar pentru sănătatea și securitatea economică a unui popor.

Sursa: Economie Matin