Se întâmplă multe și se dau lupte,
Toată lumea țipă, nu mai e nimeni să asculte
Declarații șocante duse, undeva, departe.
Unii ar da un inel dar banii vorbesc de dreptate,
Suverani spirituali cu opinii tolerante,
Sutane și enoriași supărați că nu-i ca-n carte,
Paranoia și dispreț de la înțelepți cu barba sură,
Lipsă de logică și doar sentimente-n gură…
Social media, la început, era conexiune pură,
Acum este prilej de ceartă și de ură.
Parcă nici nu te mai distrează sau relaxează,
Nu mai e spațiu de joacă pentru cei ce visează,
Eventual spațiu de propagandă pentru cei „Still here,
Still at work, Still like steel”
Iar eu sunt „still don’t know how to feel”,
Și mai râzi, așa, din când în când,
Deși nu mai e de râs și o știm cu toții în gând
Unde ne îndreptăm? Rămâne de văzut!
Retrospectiv vorbind era de aur a netului a căzut
Ce rămâne de făcut? Nu știu cine știe!
Pare că omul a uitat, exact OM, să fie.
Internetul ne-a făcut să nu ne mai scriem doar pe foi
Și acum tot el ne face să vrem o pauză de la NOI!
Încercând să înțeleg când ne mai relaxăm dacă stăm tot timpul în priză, cu toate inepțiile,
Cosmin Dominte – poate că ar fi bine să reactivăm călimarele, stilourile și să comunicăm doar cu cine vrem, într-adevăr, fără să mai umblăm la ștecherul sufletului, o vreme.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook