Covid-19| Medicii și jurnaliștii, responsabili pentru impunerea unor restricții haotice
Și-au revenit în sfârșit jurnaliștii din fascinația servilă pe care au avut-o luni de zile pentru discursul științific? De acum nu mai sunt mulțumiți să consulte expertul. Se opun lui. În ultimele zile, medicilor nu le-a mai fost atât de usor să intervină pe canalele mass-media.
„Dacă nu știi, nu spune nimic”, „ieri colegul tău ne-a spus contrariul”: în niciun moment, de la începutul crizei sănătății, jurnaliștii nu au reușit să se ocupe de discursul științific luându-l pentru ceea ce este, și anume un discurs polifonic uneori discordant, ca orice dezbatere care nu conține vreo supoziție ideologică.
Știința, imposibil de tratat în mass-media?
I-am văzut vorbind despre tezele profesorului Raoult ca si cum ar fi fost vorba de părerile unui polemist de duzină, prezentându-l ca pe un personaj rebel și singuratic.
Jurnaliștii par acum să reproșeze medicilor pe care îi intervievează că nu au jucat rolul pe care ei înșiși îl atribuiseră. De fapt, am menționat de mai multe ori, pe subiecte foarte diverse, tendința jurnaliștilor de a ține discursuri profetice și, atunci când se pot baza pe un expert, de a-l pune să facă declarații cu caracter predictiv. Exact asta se întâmplă cu medicii, oamenii de știință, epidemiologii etc. Vrem să spună viitorul și le reproșăm că nu sunt de acord unul cu celălalt!
Reticenți în a-și îneca cuvântul în cel al „comunității științifice”, consultanții se angajează în predicții terifiante care justifică o escaladare în măsurile de prudență
Flatați în vanitatea lor, medicii chestionați acceptă statutul de oracole, mai degrabă decât să-și amintească incapacitatea lor fundamentală de a prezice viitorul altfel decât prin ipoteză. În acest moment, le cerem să prezinte recomandări – imaginați-vă pentru o clipă sentimentul de putere care încălzeaște inima unei persoane căreia i se pune întreabarea: „În opinia dumneavoastră, ce ar trebui să facă guvernul?” Și, desigur, nu se poate pune problema repetării acelorași recomandări ca și colegul, dacă vrea să fie remarcat. Reticenți în a-și îneca cuvântul în acel colectiv al „comunității științifice”, consultanții și experții se lansează în previziuni terifiante care justifică o escaladare a măsurilor de prudență.
Acceptarea diversității ipotezelor științifice ca fapt al vieții și renunțarea la postura profetică: acestea sunt două atitudini jurnalistice care ar contribui fără îndoială la ameliorarea unei tensiuni care este încă prea puternic hrănită.
Sursa: Valeurs Actuelles
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook