Măsuri anti-Covid| Franța a devenit una dintre cele mai puțin stricte țări

În timp ce anunțurile autorităților cu privire la purtarea măștilor în oraș sau la locul de muncă se înmulțesc în Franța, se pare că multe țări nu au mers atât de departe ca Franța în ceea ce privește ridicarea restricțiilor post-izolare.

Acest lucru este demonstrat de un studiu realizat de OxCGRT la Universitatea din Oxford, care urmărește gradul de restricții guvernamentale din întreaga lume. Opt indicatori au fost examinați îndeaproape de o echipă internațională condusă de universitate: restricții legate libera circulație, școli, întreprinderi, transport public, călătorii regionale, zboruri internaționale, evenimente și alte forme de adunări.

Peste 180 de țări analizate

„Am lansat proiectul în februarie”, explică Thomas Hale, profesor de politici publice la Universitatea din Oxford, care se află în spatele inițiativei. „Împreună cu studenții noștri, am perceput rapid varietatea de răspunsuri oferite de diferitele guverne.”.

Zi de zi, aceste date sunt colectate, verificate și transformate în indicatori pentru mai mult de 180 de țări. „Ideea era să oferim o comparație cât mai accesibilă și inteligibilă”, explică Thomas Hale. Cercetătorii produc un indicator global cuprins între 0 și 100, pentru a măsura nivelul restricțiilor impuse de fiecare guvern.

Franța, un pionier atât în privința ​​restricțiilor, cât și în cazul relaxării

Cum stă Franța în ceea ce privește rigoarea răspunsului la epidemie? Având în vedere indicatorii produși, este clar că Franta a trecut de la una dintre cele mai tensionate la una dintre cele mai relaxate dintre țările puternic afectate de pandemie.

Interzicerea plecării de acasă fără autorizație, închiderea unor afaceri neesențiale, școli, generalizarea muncii de acasă… Când guvernul a anunțat închiderea totală planificată pentru 17 martie 2020, Franța a părut una dintre cele mai restrictive țări din lume, cu toate criteriile combinate.

După iesirea din izolare, pe 11 mai, tendința s-a inversat treptat. Începând cu 12 august, Franța pare a fi mai puțin severă decât alte țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau chiar Germania și Belgia.

Doar Japonia și țările scandinave par, în general, mai flexibile, în special în ceea ce privește politica lor în ceea ce privește adunările și organizarea evenimentelor.

Având în vedere reculul actual al epidemiei, pot apărea noi constrângeri. Prin urmare, purtarea unei măști va fi obligatorie în companii de la 1 septembrie. Miercuri, în Paris Match, președintele Emmanuel Macron a evocat posibilitatea unei „izolări locale care ar putea fi stabilită dacă situația o impune”, precizând în același timp că „nu putem opri țara deoarece daunele colaterale de izolare sunt considerabile”.

Francezii au libertate de mișcare

În detaliu, se pare că politica franceză în ce privește transportul public, deplasările pe teritoriul țării și zborurile internaționale nu este foarte restrictivă în comparație cu anumite țări. În Australia, de exemplu, autoritățile rămân deosebit de vigilente în această zonă: granițe închise pentru străinii nerezidenți, 14 zile de izolare impuse noilor sosiți, călătoriile între state supuse condițiilor, apele teritoriale interzise străinilor etc.

În Franța, numai recomandările privind anulările evenimentelor și adunărilor publice obțin punctajul maxim de la universitatea britanică.

„Calendarul vacantelor a contat mult: după ce a cerut mult efort, în special din partea tinerilor, guvernul a adoptat o abordare mai liberală pe măsură ce se apropie perioada de vară”, notează Frédéric Keck, director de cercetare în antropologie la CNRS.

Care sunt măsurile cele mai eficiente?

Dar care este eficiența acestor politici, având în vedere revenirea epidemiei în multe dintre țările europene? Cercetătorii de la Oxford notează principalele măsuri care par inevitabile. „Politicile de testare și monitorizare ale focarelor sunt cele mai importante, chiar mai eficiente decât izolarea. Urmată de interdicția adunărilor mari. Impactul măsurilor luate în companii sau școli ar trebui să facă obiectul unor cercetări suplimentare, pentru fiecare țară în parte”, spun cercetătorii.

Cu toate acestea, nu toate guvernele obțin aceleași rezultate. Potrivit lui Frédéric Keck, director de cercetare în antropologie la CNRS, Franța,  „eficacitatea politicilor publice depinde mai ales de capacitatea autorităților de a aplica reglementările pe care le emit. Dar și disciplina fiecărui cetățean în parte.”.

„În Germania, de exemplu, dacă o persoană intră într-un magazin fără mască, va fi atenționat de către comerciant sau chiar de un alt client.”

Eforturile nu sunt mereu răsplătite

„Situația din Columbia, India sau Africa de Sud, de exemplu, este atipică”, subliniază profesorul de la Oxford bazându-se pe date. Într-adevăr, Columbia a luat măsuri puternice de la începutul epidemiei în primăvară, protocol care s-a schimbat puțin de atunci. Numărul cazurilor zilnice continuă, însă, să crească.

„În aceste țări, regulile stricte au fost anunțate foarte devreme. Cu mult înainte ca epidemia să fie simțită cu adevărat”, notează Thomas Hale. Și este clar că țărilor sărace le este mai dificil să mențină măsurile în timp.

Din ce în ce mai multe răspunsuri locale

Cercetătorii au analizat și scara geografică a gestionării epidemiei. Ca și Franța, multe guverne au delegat autorităților locale puterile de decizie după un răspuns centralizat. „Având în vedere răspunsul slab la nivel federal din Statele Unite și Brazilia, am tinut cont de acțiunile administrațiilor locale”, observă echipa lui Thomas Hale.

Astfel, guvernul francez, de exemplu, a predat prefecților sarcina de a decide obligația de a purta mască în aer liber, ca la Paris, Toulouse și Nisa.