OMS trimite tot mai multe mesaje alarmiste. „Nu va exista vaccin”, „virusul nu va dispărea”

Aproape nicio zi nu trece fără ca OMS să nu reamintească lumii întregi că încă se confruntă cu o pandemie gravă. Nu va exista, „poate, niciun medicament miracol” împotriva Covid-19, a spus luni directorul general, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Din iunie, în timpul conferințelor de presă, liderul etiopian sau purtătorii de cuvânt ai acestuia au înmulțit mesajele de avertizare, uneori alarmiste. Pe 22 iunie, el a insistat că pandemia „continuă să accelereze”. Pe 11 iunie și apoi pe 25 iunie, Africa și Europa au fost avertizate în mod special. „Tinerii nu sunt invincibili”, spunea șeful organizației pe 30 iulie. Cu două zile mai devreme, un purtător de cuvânt a insistat că „acestui virus îi plac toate anotimpurile”, în timp ce mulți cred că vara face posibilă slăbirea puterii de contaminare a SARS-CoV-2.

„Întotdeauna în reacție și prea puțin în anticipare”

Acestea sunt doar câteva exemple dintr-o lungă listă de avertismente. Până la punctul în care ne putem întreba dacă OMS nu insistă prea mult în această privință, mai ales că fusese criticată pentru lipsa de reacției de la începutul pandemiei. „O problemă majoră a OMS este că întotdeauna se află în faza de reacție și prea puțin în cea de anticipare”, spune medicul francez Anne Sénéquier, director al observatorului de sănătate la IRIS (Institutul de relații internaționale și strategice).

Să ne întoarcem la începutul anului 2020. În sedința din 23 și 24 ianuarie, cei cincisprezece experți ai comitetului de urgență OMS nu recomandă declararea unei „urgențe de sănătate publică de interes internațional”, considerând că este „prea devreme” pentru asta. Aceasta va fi anunțată abia pe 30 ianuarie, la trei săptămâni de la identificarea acestui coronavirus. Prea târziu, potrivit unor critici, deoarece virusul se răspândise deja în afara Chinei.

„Este clar că la început OMS a ezitat, au existat întârzieri în recunoașterea transmiterii de la om la om a acestui virus. Acest lucru a fost dăunător și, cu siguranță, a fost o pierdere de timp considerabilă”, estimează medicul imunolog Michel Kazatchkine, fost director al Fondului global pentru combaterea SIDA, într-un documentar difuzat în iulie pe Arte.

Situații epidemice diferite în funcție de regiune

Organizația internațională a fost și ea slăbită de războiul dintre Statele Unite și China. Donald Trump a acuzat-o în mod regulat că nu a fost suficient de reactivă în fața a ceea ce el descrie drept „virusul chinez”, până la punctul în care a redus finanțarea și apoi a anunțat retragerea oficială a Statelor United din OMS.

Este dificil să acuzi OMS că nu a făcut suficient în ultima perioasă, însă. Începând cu 16 martie, ea deja îndruma toate țările să „testeze, testeze, testeze oamenii”. Dar problema este că se exprima la adresa întregii planete, în timp ce situația epidemică nu este aceeași peste tot.

„OMS dă o direcție comună care să ducă la sfârșitul pandemiei, iar fiecare stat va putea urmări ceea ce-l interesează în raport cu situația sa”, rezumă Anne Sénéquier.

Neîncrederea unei părți a populației

Organizația, precum și autoritățile din fiecare țară se confruntă, de asemenea, cu două capcane, potrivit cercetătorului: înțelegerea (oamenii trebuie să înțeleagă de ce trebuie să poarte mască, de ce se recomandă testarea etc.), și mai ales încrederea. „Scopul mai multor state a fost să dea vina pe OMS, care are, prin urmare, un mare handicap în ceea ce privește încrederea oamenilor”, a spus ea.

„Ar fi un lucru rău [să acuzam OMS că a folosit un ton prea dur], deoarece are mulți profesioniști. Însă, orice ar face, vor fi criticați”, a concluzionat epidemiologul Catherine Hill, intervievat la sfârșitul lunii iunie de cotidianul Le Parisien.