Customer service în România, un mister,
Ceva magic și rar, o nebuloasă în eter,
De la taximetrie, la ghișee, la restaurante,
Sigur are fiecare povești interesante.
Hei, când lucrezi la stat, în relații cu publicul
Sau în industria serviciilor, nu ești unicul,
„Highlander”, „The one”, nu ești samaritean,
Nu-mi faci o favoare si-ntâmplator iei și un ban…
Daca-ți urăști viața sau îți urăști job-ul,
Îmi pare rău! Schimbă țelurile sau locul.
Eu n-am nicio vină că ești tu supărat,
Sunt în fața ta fiin’că am ceva de rezolvat.
De vin să mănânc o ciorbă nu tre’ să ai tu fața acră!
Eu îți cer pui a la grec, tu îmi aduci de vacă,
Eu îți spun că nu asta am comandat
Tu pufnești ca și cum eu le-am încurcat,
E munca ta române, care ești tu român!
Iar bacșișul ăla îl meriți doar dacă ești bun.
Nu ți se cuvine, doar fiin’că ești la post,
Cum nu-i ok ca pe banii mei să fii tu prost.
Și apropo, uite niște cuvinte, să te joci cu ele:
„Bună ziua!”, „La revedere!”, „Mulțumesc!”, „Cu plăcere!”
Întrebându-mă oare când o să apuc ziua în care o să interacționăm normal,
Cosmin Dominte – să știi că banii te iubesc dacă ești bun la ce faci, nu pentru că ai un norișor negru deasupra capului și te comporți mereu ca și cum tu aveai altă treabă dar te-am oprit eu din ea și acu’, hai, treacă, meargă, de la tine, o faci și p-asta…
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook