Cu lacătul pe ușă, școala și teatrul se scaldă în necunoscut. Dragos Bucurenci, Director de comunicare Philip Morris, îți spune ce cost are asta pentru întreaga societate în cadrul podcastului SMART PEOPLE. Unul dintre proiectele inovatoare ale lui companiei Philip Morris este spațiul dedicat creativității și inspirației, denumit sugestiv Qreator. Pandemia a mutat acest concept în spațiul virtual, iar Qreator a adus artiștii și publicul în această nouă dimensiune.
Irina Ursu: Unul dintre domeniile cele mai afectate de criză a fost domeniul artistic și voi știu că ați făcut anumite proiecte pentru a-i sprijini pe artiștii de la noi. Spune-ne mai multe despre asta.
Dragoș Bucurenci: În momentul în care societatea s-a închis în case, Qreator s-a confruntat cu o întrebare existențială, „Ce mai înseamnă Qreator?”.
Întrebarea era: îl închidem fizic uităm de el și îl mai redescoperim când se termină totul și ne-am dat seama că nu e cazul să facem asta. Am pornit întâi cu evenimentele pe care deja le aveam programate și ne-am dat seama că le putem muta în online, a fost lansarea unui nou single al lui Adrian Despot și așa ne-am dat seama că lucrurile merg foarte bine, apoi a fost o întâlnire fericită cu Maia Morgenstern.
Și așa s-a născut ideea ce ar fi să transmitem live un spectacol de teatru și așa s-a născut un întreg program căruia i-am zis Qreator Home Together Edition și în fiecare joi, nici acum nu îmi vine să cred că de 14 săptămâni în fiecare joi am făcut un live pe Facebook cu spectacole de teatru, cu concerte cu dezbateri și totul a culminat cu recitalul Angelei Gheorghiu.
În măsura asta îți dai seama ce efect devastator are asupra unei comunități și așa extrem de fragile, și aici nu vorbim doar de artiști consacrați care, de bine de rău mai au metode de a supraviețui pentru că se află într-un circuit comercial, dar lumea artistică nu înseamnă doar artiștii consacrați înseamnă o întreagă comunitate, un întreg ecosistem de artiști mulți dintre ei foarte buni, dar pentru că nu au parte de această consacrare comercială, realmente au problema asigurării unui venit de la o luna la altă. Noi, desigur că n-am fost decât o picătură într-un ocean dar ne-am dorit să fim o picătură alături de alte picături.
Irina Ursu: Tu știi povești ale copiilor care au fost greu încercați de soartă. Acum avem o nouă provocare pentru copiii din întreagă Românie, învățatul online. Ce provocare presupune presupune atât pentru profesori cât și pentru elevi comunicarea online?
Dragoș Bucurenci: Va accentua foarte mult diferențele, inechitățile, inegalitățile și injustițiile între clasele sociale din România. Există această inechitate și înainte.
Oricum noi și înainte trăiam într-o iluzie că educația în România este gratuită. De fiecare dată când aud această minciună îmi crește tensiunea. Nu este gratuită educația în România, costă foarte mult educația în România și este inaccesibilă unor copii care trăiesc la limita sărăciei.
Am citit la începutul pandemiei o analiză în The Economist în care spuneau că ăsta este unul dintre costurile cele mai mari ale pandemiei, închiderea școlilor, pentru că acestea sunt niște costuri pe care le vom plăti peste câțiva ani. Elevii din clasa mijlocie și clasa săracă, nu cea aflată la sărăcie extemă, vor învață mai prost, e o mare problema cu asta, dar problema este și că vei avea un procent și mai mare de populație absolut needucată.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook