America trăiește într-un nou Ev Mediu, cu oligarhie, cler și dogmă

„Cea mai bună dintre lumi” descrisă de Aldous Huxley își arată fața pe coastele Californiei. E pe cale să cucerească America? În noua sa carte, „În ajunul Neo-Feudalismului”, geograful american Joel Kotkin, care cercetează de ani buni distrugerea claselor mijlocii în favoarea delocalizarilor și a financiarizării economiei, pune problema „tiraniei” pe care o atrage apariția unei oligarhii ultra-puternice care controlează o tehnologie invazivă.

Joel Kotkin descrie o alianța a oligarhiei din Silicon Valley, compusă din câțiva miliardari pasionați de transhumanism și convinsi că tehnologia este răspunsul la toate problemele, cu o clasă intelectuală de „clerici” care se comportă ca un „nou cler ”și stabilește noi dogme – despre globalizare, gen, privilegiu alb – cu o fervoare religioasă. Devine periculos să exprimi un dezacord, spune fostul social-democrat, care  nu-și mai găsește locul în stânga politică.

Mai jos, interviul acordat celor de la Le Figaro

LE FIGARO: Publicați « Ajunul neo-feudalismului » (The Coming of Neo-Feudalism: A Warning to the Global Middle Class) , o lucrare care descrie apariția în America, și mai departe, în China, Europa și chiar în Japonia, a unui sistem caracterizat printr-o concentrare din ce în ce mai inegală a bogăției și puterii în mâinile unei mici minorități de „seniori” ai tehnologiei și finanțelor. Ne întoarcem la o versiune a Evul Mediu high-tech?

Joel KOTKIN: Trăim, într-adevăr, într-o epocă care amintește de Evul Mediu, cu oligarhia, clerul și dogma ei. A apărut un fel de aristocrație tehnologică și aceasta s-a aliat cu clasa intelectuală pentru a stabili o nouă viziune asupra societății, care are ca scop înlocuirea valorilor tradiționale purtate în anii postbelici de către clasa mijlocie.

Provocarea politică viitoare este dacă „al treilea stat” de astăzi – clasele mijlocii sărace și clasele muncitoare – se vor supune controlului lor. Am intrat în paradigma unei oligarhii care concentrează bogăția națională până la un punct niciodată atins în vremurile contemporane. Cinci companii dețin cea mai mare parte a averii naționale din America! O mână de proprietari din tehnologie și paznicii lor financiari controlează averi de zeci de miliarde de dolari și au abia puțin peste 40 de ani, ceea ce înseamnă că va trebui să trăim cu ei și influența lor pentru restul vieții noastre!

Globalizarea și finanțarea au fost factori majori în această concentrare a bogăției. Delocalizarea industriei în China a costat 1,5 milioane de locuri de muncă în Marea Britanie și 3,4 milioane în America. IMM-urile, întreprinderile familiale, meșteșugurile, au fost distruse masiv, ceea ce a dus la sărăcirea claselor de mijloc, care au fost inima modelului capitalist liberal american.

Criza coronavirusului a accelerat tendința. Companiile tehnologice sunt marii câștigători. Jeff Bezos, șeful Amazon, tocmai a anunțat că averea sa a crescut cu 30 de miliarde de dolari, în timp ce companiile mici mor! Inegalitatea de clasă crește, elita intelectuală și managerială se descurcă foarte bine – faimoșii « clerici » care pot lucra de la distanță -, iar restul clasei mijlocii sărăcește.

Clasele inferioare au resimtit întreaga forță a virusului, sunt mult mai susceptibile de a se contamina, s-au izolat în apartamentele lor mici și și-au pierdut job-urile.

Distrugerea sistematică a trecutului nostru este foarte periculoasă. Aceasta ne readuce la spiritul Revoluției Culturale Chineze. Dacă vom continua astfel, vor mai rămâne doar triburi

Scrieți că Silicon Valley este un fel de laborator futurist ce prefațează viitorul Americii. Descrierea nu e tocmai ispititoare…

Silicon Valley, cândva o țară a făgăduințelor pentru self-made-men, a devenit fața inegalității și a noilor fortărețe industriale. Giganții tehnologiei, precum Google și Facebook, au ucis cultura start-up-urilor născute în garajele din California în anii ’70. Acum ei sifonează toată inovația. Sunt în favoarea apărării mediului înconjurător, dar de ideologia verde foarte radicală care predomină în California beneficiază doar marile companii, numai ele pot supraviețui reglementărilor drastice de mediu, în timp ce IMM-urile nu rezistă sau pleacă în altă parte.

Având în vedere concentrarea averii, proprietățile imobiliare din California au atins prețuri record și clasele muncitoare au fost eliminate din San Francisco, care era totuși un bastion de „progresism” politic. Orașul, care se pretinde a fi în avangarda anti-rasismului și a adăpostit cândva o comunitate afro-americană plină de viață, practic nu mai are locuitori de culoare.

Vorbești despre alianța acestei oligarhii cu noii clerici, aproape un nou „cler”, păzitor al noilor „dogme”. Ce vrei sa spui?

Există o adevărată paralelă între situația de azi și alianța aristocrației și a clerului înainte de Revoluția Franceză. Și acest lucru se aplică tuturor țărilor occidentale. Acești clerici reunesc elitele intelectuale din zilele noastre, care sunt aproape toți de stânga. I-am numit astfel ca să subliniez caracterul aproape religios al dogmelor pe care intenționează să le impună, așa cum a făcut anterior Biserica Catolică.

În secolul al XIII-lea, la Universitatea din Paris, nimeni nu ar fi îndrăznit să se îndoiască de existența lui Dumnezeu. Astăzi, nimeni nu îndrăznește să conteste noile dogme, si eu știu ceva despre asta. Sunt departe de a fi conservator, sunt un social-democrat de școală veche care consideră că inegalitățile de clasă sunt mai relevante decât întrebările despre identitate și sex, dar nu mai este loc pentru oameni ca mine în universul mental și politic al acestor elite.

Ei intenționează să înlocuiască valorile libertății familiale și individuale care au dus la succesul Americii postbelice și prosperitatea clasei de mijloc printr-un crez care combină apărarea globalismului, a dreptății sociale, un model de dezvoltare durabilă impus de sus și redefinirea rolurilor familiale.

Aceștia afirmă că dezvoltarea durabilă este mai importantă decât creșterea economică care a făcut posibilă scoaterea claselor muncitoare din sărăcie. Acest punct va crea o tensiune socială reală. Ceea ce este izbitor este uniformitatea acestui „cler”.

Printre jurnaliști, doar 7% spun că sunt republicani. Este la fel, dacă nu chiar mai rău, în universități, film, muzică. Nu mai avem dreptul să nu fim de acord cu nimic! A scrie că problema comunității negre este mai mult o problemă socio-economică decât una rasială, a devenit riscant și te poate face rasist! Am lucrat o lungă perioadă ca jurnalist, înainte de a preda, în special pentru Washington Post, Los Angeles Times și altele … Uneori mai găsesc articole foarte bune acolo, dar, în general, nu le mai pot citi pentru că sunt părtinitoare pe subiecte legate de rasism, Trump sau politică!

Nu am nici o simpatie pentru Donald Trump, pe care îl consider toxic, dar ura pe care o trezește merge prea departe. Vedem dezvoltarea jurnalismului de opinie aplecat spre stânga, ceea ce duce la ceea ce Rand Corporation (o instituție de cercetare de prestigiu, fondată inițial pentru nevoile armatei americane) numește „descompunerea adevărului”.

Și ce cred acești noi oligarhi ai secolului 21?

Sunt convinși că toate problemele au un răspuns tehnologic. Sunt tehnicieni strălucitori, puțin preocupați de scăderea natalității sau de problema mobilității sociale și mult mai deconectați de la clasele de jos ale muncitorilor decât erau șefii companiilor siderurgice de altădată.

Nivelul lor de ignoranță pe plan istoric sau literar este abisal și, în acest sens, sunt, fără îndoială, mai înspăimântători decât aristocrația din Evul Mediu. În plus, concentrându-se pe subiecte simbolice precum genul, persoanele transsexuale, schimbările climatice, asta le permite să evacueze subiectul „luptei de clasă”, ceea ce le-ar putea amenința puterea.

În fața acestei realități, ar putea Trump prin rebeliunea lui anti-elită, să câștige din nou?

Trump este un idiot și un tip detestabil, care sper că va fi respins, deoarece creează multă tensiune negativă. Dar nu am văzut niciodată un președinte tratat așa cum a fost el. Dorința de a-l înlătura a fost deja exprimată chiar înainte ca el să puna piciorul la Casa Albă!

De asemenea, cred că presa nu este sinceră în acest sens. Luați, de exemplu, discursul său de la Muntele Rushmore, unul dintre cele mai bune pe care le-a ținut vreodată, în care încearcă să împace sprijinul pentru nevoia de dreptate rasială și apărarea moștenirii Americii. El a citat o mulțime de personaje importante precum Frederick Douglass sau Harriet Tubman, dar presa a raportat, totuși, că a fost un discurs rasist, destinat să-i unească pe albi!

El este acuzat de tiranie, dar cea mai mare tiranie care ne amenință este alianța oligarhilor și clericilor. Singurul avantaj al lui Trump este că reprezintă o contragreutate pentru ei. Din păcate, asta nu înseamnă că el are o viziune coerentă. 

Aș spune în acest moment că lui Trump îi va fi greu să câștige – îi evaluez șansele la una din trei. El ar putea câștiga teren dacă apare o formă de revenire economică sau dacă se dovedește că Joe Biden nu este în toate capacitățile intelectuale. Dacă democrații vor câștiga, predicția mea este că vor face prea mult și că o nouă rebeliune, care ne va face să-l regretăm pe Trump, va aparea ca un boomerang. Asta dacă nu va apărea o nouă generație de tineri conservatori – precum Josh Hawley, JD Vance sau Marco Rubio – care pot apăra clasele muncitoare în timp ce împiedică revoluția culturală de stânga.