„Doomscrolling” sau „excesul de informație” – efecte dăunătoare asupra sănătății mentale și fizice

Engleza are un cuvânt pentru orice. Există zumping (a rupe o relație pe Zoom), noob (a fi nou într-o comunitate)… și mai recent apărut (poate 2018 conform primului post care menționează cuvântul pe Twitter), doomscrolling.

Acest cuvânt combină doom (un destin fatal, o moarte inevitabilă, distrugere, ruină) și scrolling. Acesta indică obiceiul de a derula la nesfârșit fluxurile de știri de pe Twitter, Instagram, Reddit sau Facebook în timpul evenimentelor dramatice. Este noul cuvânt la moda după începutul crizei Covid-19 și după revenirea în prim-plan a mișcării Black Lives Matter.

„Doomscrolling a devenit o modalitate de a face față evenimentelor necunoscute și terifiante”, a declarat Allissa Richardson, profesoară de jurnalism la USC Annenberg, California. „Nu aveam experiența unei pandemii și nici pe cea a izolării globale. În acest sens, doomscrolling-ul a încurajat oamenii să se educe asupra acestor subiecte.”.

Dar a dori să-ți potolești setea de cunoaștere fără perspectiva de a reusi vreodată acest lucru poate duce la efecte mai mult negative decât pozitive. În cazul coronavirusului, declarațiile autorităților din domeniul sănătății sau cele ale guvernanților sunt în continuă schimbare – situația se modifică atât de repede, încât este aproape imposibil să rămâi informat pe toate planurile informaționale.

Această căutare perpetuă amplifică sentimentul de neputință, anxietate și alimentează dependența. Apoi apare o preocupare, potrivit lui Richardson: „Dar dacă nu aflu o informație despre virus, ceva care mi-ar putea salva viața?”.

Cunoaștere nesfârșită

Mecanismul psihologic este complet diferit în cazul mișcărilor precum Black Lives Matter. Prin prezentarea constantă a unor fapte șocante, mărturii sau videoclipuri, doomscrolling, de data aceasta, educă persoana care le citeste și, în același timp, o mobilizează, potrivit lui Richardson. Ea afirmă că, din această cauză, atât de mulți oameni au ieșit în stradă pentru a manifesta.

„Aveți grijă, totuși, să știți când să faceți pauze”, o avertizează Dana Garfin, care conduce Resilience, Epidemiology, and Community Health Lab la Universitatea din California din Irvine. A face „doomscroll” poate avea un efect foarte dăunător asupra sănătății mintale și fizice dacă permiteți să fiți copleșiți sau vă izolați în imagini și informații – fie că este vorba de Covid sau manifestații.

Garfin te sfătuiește să alegi trei ore fixe ale zilei pentru a citi știrile, după care te deconectezi. „Amintiți-vă întotdeauna că vă puteți opri”, spune ea.