Coșmaruri, stres, furie: un studiu arată impactul izolării asupra copiilor

A nu mai merge la școală, sa nu-și mai vada colegii de clasă, a fi lipsit de libertate și conștientizând că un virus poate fi periculos, copiii și adolescenții și-au văzut viața de zi cu zi afectata de criza Covid 19.

Multe traume chiar și în „condiții bune” de izolare

Chiar dacă studiul este încă în desfășurare, primele rezultate ale studiului E-Cocoon desfășurat de echipele de pediatrie ale Spitalului Universitar din Toulouse arată că mulți copii au suferit traume în timpul și după perioada de izolare.

« Ne asteptam ca unii copii să dezvolte forme de stres. Studiul este încă în desfășurare, dar este adevărat că observăm criterii de stres post-traumatic în urma izolării. Departe de a fi inofensivă, această proporție este mai mare decât se aștepta. », spune profesorul Isabelle Claudet, coordonatorul studiul. O consecință a duratei mari de izolare.

« Cu cât este mai lungă izolarea, cu atât vor dezvolta mai multe traumatisme. Mulți copii descriu tulburări de somn, evită discuții sau locuri care le amintesc de Covid-19, au gânduri negative, cum ar fi frica de moarte și uneori au accese de furie ».

Chiar și copiii care aveau „condiții bune” de izolare, o casă mare, o grădină, părinți atenți, au prezentat tulburări post-traumatice. », completează medicul pediatru.

Sindromul de cabană

Fenomenul nu este foarte răspândit dar, de la ieșirea din izolare, unii oameni nu mai îndrăznesc să-și părăsească casele. Cazuri pe care Isabelle Claudet le numește „sindromul cabanei”.

Părinții au sesizat că, în unele cazuri, copiii lor nu mai doresc să își părăsească locuințele, că se simt confortabil și în siguranță acolo. Acest tip de comportament poate fi o expresie a stresului post-traumatic.

În luna mai a anului trecut, imediat după ieșirea din izolare, echipa condusă de Isabelle Claudet, directorul spitalului de urgențe pediatrice, a lansat studiul E-Cocoon. Până acum, Spitalul Universitar din Toulouse a înregistrat mărturiile a 350 de copii și a părinților lor.

„Punem 13 întrebări părinților și alte 13 copiilor. Un chestionar telefonic care durează aproximativ 20 de minute.”

„Ai coșmaruri?”, „Există locuri care te fac să te gândești la virus?”, „Te enervezi fără motiv?” Pe baza răspunsurilor, Isabelle Claudet și echipa ei determină dacă copilul a dezvoltat sau nu stres post-traumatic.

Studiul se va finaliza pe 3 iulie

« În situații excepționale, copiii au de patru ori mai multe șanse să dezvolte stres posttraumatic decât adulții. » explică profesoara Isabelle Chauvet care mizează pe participarea copiilor și a părinților, deoarece, pentru a valida rezultatele studiului E-Cocoon, trebuie colectate minimum 500 de mărturii. Studiul continuă până pe 3 iulie.