De ce toate marile companii americane susțin „Black Lives Matter „

Interpretarea foarte „liberală” a legilor drepturilor civile de către Curtea Supremă și presiunea asociațiilor reprezintă un risc penal pentru orice mare companie americană care nu susține oficial mișcarea „Black lives matter”, estimează jurnalistul american.

Cronicar la Claremont Review of Books și la New York Times, Christopher Caldwell a publicat mai multe eseuri remarcabile, în special The Age of Dreitlement. America Since Sixty (Simon & Schuster), la începutul acestui an.

Interviul pe care l-a acordat pentru Le Figaro

LE FIGARO: Manifestațiile continuă în Statele Unite, după moartea lui George Floyd. Putem vorbi despre revenirea unui „război rasial”? Cum descrieți situația actuală?

Christopher CALDWELL: Situația este deranjantă, dar expresia „război rasial” este prea puternică pentru a descrie ce se întâmplă acum.

În primul rând, evenimentele de la începutul lunii iunie erau mai reduse ca aploare decât păreau. Acest lucru este valabil atât pentru demonstrațiile de peste zi cât și pentru revoltele nocturne. Ceea ce a dus la distrugeri pe scară largă în atâtea orașe a fost de fapt izolarea din cauza coronavirusului.

Niciun loc din Statele Unite nu a fost supus unei izolari absolute așa cum a fost cea impusa în Europa. Unele state, cum ar fi Michigan și New York, au restricționat sever libertatea de mișcare. Altele au acționat în stilul suedez.

Dar, în toate orașele afectate, magazinele erau nesupravegheate, birourile erau neocupate și aproape toți oamenii de clasă mijlocie erau izolați acasă. Asta a permis unor grupuri mici să controleze străzile și să facă jafuri considerabile.

Rețelele sociale devin locuri de afirmare și conformism

Totuși, tot ce s-a întâmplat a fost amplificat pe social media. Începem să ne dăm seama că dezbaterile pe rețelele sociale diferă calitativ de dezbaterile din mass-media tradiționale, ziare și televiziuni. Adăugarea și ștergerea prietenilor, „like”, „follow”, „muting”: întregul sistem tinde să pre-filtreze conversațiile, astfel încât aceste platforme să devină locuri de afirmare și conformism mai degrabă decât contestare și dezbatere. După uciderea lui Floyd, a existat o uriașă presiune socială în care chiar și marile companii au fost implicate.

Nu vreau să minimalizez evenimentul, ci doar să spun că are loc într-un nou context instituțional cu un sens greu de definit. Un alt motiv pentru a nu folosi expresia „război rasial” este că, de fapt, a existat un adevărat amestec rasial între manifestanți – nu numai în manifestațiile pașnice din timpul zilei, ci și în violența de noapte.

Activistilor „Black Lives Matter” li s-au alăturat stânga academică, stânga hipsterilor și chiar stânga albilor violenți, care se numește „antifa”

Acesta este un fenomen nou. Chiar și în 2016, „Black Lives Matter” a fost o mișcare a oamenilor de culoare. Activistilor li s-au alăturat acum stânga universitară, stânga hipsterilor și chiar stânga albilor violenți, „antifa”.

Imaginile morții lui George Floyd sunt șocante. Se poate nega faptul că există o problemă rasială în cadrul forțelor de poliție americane?

Imaginile sunt absolut șocante. Dar până acum nu avem dovezi că rasismul a fost un factor în această problemă, cu atât mai puțin că este o problemă națională. Printre elementele care sunt rareori menționate în această poveste, este faptul că Floyd și Derek Chauvin, ofițerul care l-a ucis, s-ar fi cunoscut destul de bine, ei lucrând împreună în același club de noapte latino-american.

În urma revoltelor din jurul morții lui Floyd, a apărut un videoclip similar, realizat de o cameră de poliție în timpul unei întâmplari din 2016 cu un bărbat pe nume Tony Timpa. Timpa, care era beat, a sunat la poliție. Deși nu era suspect pentru comiterea unei infracțiuni, a fost încătușat, așezat cu fața pe asfalt și ținut sub genunchiul unui ofițer de poliție timp de 13 minute. Timpa era alb. Unitatea de poliție responsabilă era multirasială, la fel și unitatea de poliție implicată în moartea lui George Floyd.

Există, cu siguranță, cazuri de rasism. Dar, având în vedere provocările pe care le întâmpină poliția americană – diversitatea culturală și lingvistică, mobilitatea ridicată și, cel mai important, legea armelor – numărul de scandaluri este mic. Poliția americană este, în general, de înaltă calitate.

Credeți că Trump va ieși întărit sau slăbit de criza actuală?

Ușor slăbit. Niciun eveniment din timpul mandatului său nu a schimbat semnificativ popularitatea lui Trump. Are o rată de popularitate de aproximativ 45% în momentele bune, dar și cele rele, atât în timpul investigațiilor din Rusia, dar și în criza coronavirusului.

Aceste probleme de „egalitate” și „combatere a discriminării” nu sunt niciodată atât de simple pe cât par

Există două tipuri de noi obstacole cu care Trump se va confrunta în noiembrie.

În primul rând, democrații au reusit să schimbe legile electorale în favoarea lor. În Florida, unul dintre cele mai importante state swing, au obținut o victorie la referendumul din 2018 care le-a redat foștilor condamnați dreptul de vot. Iar majoritatea covârșitoare dintre ei îi vor vota pe democrați.

În plus, în acest an, ca urmare a coronavirusului, democrații au lansat proceduri legale pentru extinderea votului la distanță (cel mai adesea prin poștă) în „statele swing”. Acest lucru funcționează în favoarea lor, deoarece cetățenii care votează prin poștă nu sunt izolați într-o cabină de vot – este probabil să fie influențați de activiști, iar democrații au abilități superioare de campanie.

Din păcate, în Statele Unite, aceste întrebări privind „egalitatea” și „lupta împotriva discriminării” nu sunt niciodată atât de simple pe cât sunt prezentate.

De-a lungul anilor, Curtea Supremă a apreciat că un „mediu ostil” la locul de muncă reprezintă o încălcare a drepturilor civile. Opiniile angajaților, chiar private și personale, au devenit un factor important pentru a determina dacă o companie este sau nu vinovată de nerespectarea legislației privind drepturile civile.

Prin urmare, drepturile civile au condus la restricții privind libertatea religiei și libertatea de exprimare în Statele Unite. Acest lucru nu va fi in favoarea lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie.