Veneția, afectată de lipsa turiștilor și după redeschiderea granițelor

După două luni de carantină, Italia și-a redeschis miercuri frontierele. Venetia se confruntă cu un paradox: ieri se temea că va fi sufocată de numărul mare de turiști, astăzi pare condamnată de absența lor.

„În douăzeci și cinci de ani de carieră, nu am trăit niciodată o astfel de atmosferă”, spune Matteo, gondolier din Veneția. La 42 de ani, navighează pentru prima dată pe un canal pustiu.

Ține masca înfășurată în jurul încheieturii mâinii. Ce mai conteaza protecția, distanța dintre el și client de deja mai mare de 1m. Gondolierul face o singură cursă pe zi. Coronavirusul a golit toate bărcile. Dintre cei 432 de colegi, doar o cincime și-a reluat activitatea de sâmbăta trecută. 3 iunie le crește speranța: Italia tocmai a redeschis, nu numai toate granițele regionale, dar și cele naționale, permițând cetățenilor europeni să reintre în țară. Gondolierii îi așteaptă cu nerăbdare pe turiști.

După două luni de carantină, imaginea pieței San Marco, altădată plină de turiști care se plimbă făcând fotografii sau hrănind stolurile de porumbei, rămâne doar o amintire. În fața Palatului Dogilor, patru gondolieri se odihnesc la umbră. „Avem nevoie de toată lumea, de oricine, chiar de turism de masă, atât timp cât putem lucra”, a spus unul dintre ei. E Andrea Balbi, șeful gondolierilor, președintele uniunii lor. Ochelarii lui de soare nu-i ascund dezamagirea. Veneția murea încet, asfixiată de turiști. Agonia ei este acum accelerată de o pandemie care a ucis toate formele de turism.

Localnicii se întorc

Chiria locației unde ancorează costă între 2.000 și 2.500 de euro pe an. Și la fel de mult, întreținerea. Costuri pe care gondolierii, beneficiari ai ajutorului de urgență de 600 de euro lunar, precum toți lucrătorii independenți din Italia, le plătesc cu dificultate. Dar Matteo pare să fi lăsat aceste preocupări pecuniare în urmă, încântat să poată naviga din nou.

Pe 2 iunie, de sărbătoarea nașterii Republicii Italiene, câteva zeci de mii de locuitori ai regiunii și-au petrecut sărbătorile la Veneția. A însoțit două familii din Vicenza și Treviso pe canale. Localnicii au venit să viziteze orașul înainte ca regiunea să fie deschisă pentru restul țării și pentru continent. O mică consolare după câteva săptămâni de criză de sănătate, ceea ce sugerează un sezon de vară puțin mai fericit decât se aștepta.

Italia lăsată pe cont propriu

Autoritățile italiene nu au apreciat lipsa de respect a vecinilor austrieci, când ministrul de Externe a anunțat deschiderea granitelor către cetățenii din șapte țări ale Europei, cu excepția italienilor. După redeschiderea frontierelor, pe 3 iunie, Italia a sperat la un gest reciproc din partea partenerilor europeni. Fără succes. Peninsula, cu 234.000 de cazuri și peste 33.000 de victime, rămâne în continuare exclusă dintr-o liberă circulație reluată.

Pentru venețieni, virusul este, în realitate, doar o a doua traumă după mareea record înregistrată în noiembrie 2019.

Rezervări pentru vizită

Jan Van Der Borg, profesor de economie turistică la Universitatea din Veneția, spune că singura soluție este adoptarea unui sistem bazat pe rezervări, în special pentru turiștii care intenționează să rămână doar câteva ore. Dacă orașul este pe punctul de a fi prea aglomerat, turiștii vor trebui să reprogrameze vizita. De asemenea, economistul speră să rezolve problema turismului de masă, redenumit „turism care mușcă și fuge”.

Orașul primește în jur de 30 de milioane de oameni în fiecare an, mai mult de doi turiști la fiecare rezident, zilnic. 80% dintre ei stau doar câteva ore, iar serviciile oferite sunt destinate exclusiv acestui supra-turism. Locul riscă să devină „un muzeu în aer liber sau, mai rău, un Disneyland fără suflete, fără tradiții, fără venețieni”, se teme profesorul.

Limitarea intrărilor la 18 milioane de turisti pe an ar dezvolta, prin urmare, turismul „de calitate”, destinat celor care doresc să descopere orașul, petrecând cel puțin o noapte sau două. Astfel, orașul ar putea înceta să își concentreze economia exclusiv pe turism și să dezvolte alte sectoare, cum ar fi exportul, industria sticlei Murano, care astăzi suferă puțin din cauza absenței vizitatorilor. Coronavirusul ar putea fi, așadar, o ocazie potrivită pentru a încuraja turismul durabil.