De ce duc femeile greul pandemiei

Noul coronavirus pare să amenințe mai mult bărbații, dar, în multe alte feluri, femeile duc greul acestei pandemii.

De la explozia cazurilor de violență domestică și reducerea accesului la servicii de planning familial, la impactul economic disproporționat, măsurile de izolare afectează femeile mai mult decât bărbații. Epidemiile anterioare, de Ebola și Zika, au avut un impact negativ pentru femeile și fetele din cele mai afectate zone, iar experții și activiștii avertizează că același lucru se întâmplă și acum, dar la nivel global.

Studiile de la începutul acestui an arătau că bărbații au cu 50% mai multe șanse de a muri ca urmare a infectării cu noul coronavirus decât femeile. Însă specialiștii spun că verdictul este incomplet, analizându-se doar datele medicale.

„Gândim această criză în termeni foarte înguști, ne concentrăm doar asupra impactului în sănătate, dar pierdem imaginea de ansamblu”, spune Julia Smith, cercetător la Simon Fraser University din Canada. „Bărbații au cele mai serioase probleme de sănătate dacă sunt infectați, dar, dacă ne gândim la efectele secundare, vedem că femeile sunt afectate mult mai mult.”

Pandemia acutizează problemele cu care se confruntau femeile înainte de începerea ei.

„Crize ca aceasta exacerbează inechitățile structurale care existau deja în societate – fie că e vorba de drepturile femeilor, sănătatea femeilor sau statutul lor economic – exact acest lucru se întâmplă acum” spune Kristina Lunz, co-fondator The Centre for Feminist Foreign Policy.

Julia Smith spune că atunci când grupurile marginalizate nu sunt reprezentate la nivel decizional, drepturile și necesitățile lor sunt trecute cu vederea. „Și, din păcate, drepturile femeilor sunt aproape mereu uitate în situații de criză”, spune ea.

Pe măsură ce virusul s-a răspândit la nivel global, multe guverne au anunțat măsuri stricte de izolare și carantină, cei mai mulți cetățeni fiind blocați în case. Și, în vreme ce măsurile au ajutat la încetinirea epidemiei, autoritățile din unele țări au sesizat o consecință îngrijorătoare: creșterea numărului de cazuri de violență domestică.

Mulți activiști spun că era evident că, în condiții de izolare, asemenea abuzuri se acutizează. Numeroase studii arată că evenimente stresante, ca problemele economice sau dezastrele naturale, duc deseori la niveluri ridicate ale violenței legate de gen.

„Imaginați-vă toate femeile care au fost izolate alături de bărbații care le fac rău… multe din aceste femei au mai apelat la poliție înainte de izolare, când puteau fi luate din acel mediu”, spune Elena Marbán Castro, de la Barcelona Institute for Global Health.

Totuși, în cele mai multe țări, violența domestică nu era ceva care să preocupe guvernanții.

„Aceasta ar trebui să fie printre principalele preocupări când vine vorba de politici guvernamentale”, spune Megan O’Donnell, director la Center for Global Development. „Așa cum ne gândim la pregătirile pentru pandemie, la numărul cadrelor medicale din prima linie, la fel ar trebui să ne gândim la modul în care carantina sau măsurile de distanțare socială au efect asupra violenței pe bază de gen, în special în familie.”

Unele guverne au luat măsuri odată ce problemele au apărut. Guvernul francez a plătit 20.000 de nopți de cazare pentru victimele violenței domestice, a deschis centre de consiliere în supermarket-uri și a lansat o campanie prin care încurajează femeile să raporteze violențele folosind anumite cuvinte cheie.

„Dar aceste femei au mai avut parte de violență… e nevoie să ne ocupăm de această problemă înainte ca numărul cazurilor să crească,” spune Julia Smith.

Marbán Castro spune că izolarea a restrâns și accesul femeilor la cabinetele de planning familial, sistemele de sănătate din multe țări fiind suprasolicitate de coronavirus.

În plus, spre deosebire de alte crize economice, de data aceasta proporția femeilor intrate în șomaj este mult mai mare, pentru că, de cele mai multe ori, femeile au job-uri care nu permit lucrul de la distanță.