11 septembrie: Povestea din spatele fotografiei „Falling Man”, realizată în timpul atentatelor de la World Trade Center

Imaginea, magnetică și terifiantă, a traumatizat Statele Unite. Multă vreme, unii au căutat identitatea omului care sare de la o fereastră a World Trade Center. La 9:41 și 15 secunde, un om cade. A părăsit viața, moartea este inevitabilă. Se îndreaptă spre sol, drept și calm, în perfectă simetrie cu liniile vertiginoase ale Turnului Nord al World Trade Center.

Marți, 11 septembrie 2001, Richard Drew a surprins insuportabilul: resemnarea fatală, înfrângerea vieții de către moarte. Unii o văd ca singurătatea supremă; alții, libertate extremă. Fotografia „Falling Man” este îngrozitoare pentru că este frumoasă dintr-o anumită perspectivă. „Nu există sânge, nici praf, nici lacrimi. Este o imagine foarte calmă „, pune fotograful Associated Press, Richard Drew, pentru Le Figaro.

În urma atacurilor, The New York Times a publicat imaginea, urmat de ziarele din întreaga lume. Ar trebui să publicăm un clișeu de o violență atât de rece? Treptat, fotografia dispare din presa națională și documentare, încât Richard Drew o descrie drept „cea mai faimoasă fotografie pe care nimeni nu a văzut-o vreodată”.

Istoria este adesea scrisă cu groază și grabă, așa cum notează jurnalistul american Tom Junod, în ancheta legată de The Falling Man. În haos, fotograful este singurul care are prezența de spirit să ateste acest lucru. Richard Drew știe câte ceva despre asta. El a fost prezent în 1968, când Robert Kennedy a fost asasinat. Pe 11 septembrie 2001, a fost din nou aruncat în fruntea evenimentelor. Tocmai fotografiază o prezentare de modă în Bryant Park, Manhattan, când totul se accelerează brusc: un reporter CNN spune că un avion a lovit Turnul Nord al World Trade Center.

Când iese de la metrou, descoperă o lume a haosului: „Oamenii alergau, țipau. Am început să fac poze pompierilor, fumului”, își amintește fotograful. Lângă ambulanțe, se oprește între un salvator și un ofițer de poliție, iar cei trei, uimiți, urmăresc incendiul care devasta World Trade Center. „Am ridicat privirea și am văzut oameni sărind de pe turnuri. Mi-am scos obiectivul de 200 de milimetri și am început să pozez în rafale”, continuă Richard Drew pentru Le Figaro.

Realitatea insuportabilă a „jumperilor”

„Jumpers”, așa cum li se spune, au traumatizat Statele Unite. Câteva sute de oameni au sărit din turnurile World Trade Center pe 11 septembrie. Au sărit pe ferestrele sparte pentru a scăpa de fum, foc și căldură. S-au resemnat cu gândul la moarte, unul câte unul: fiecare salt a adus o nouă explozie de groază miilor de oameni care îi urmăreau de la sol. Părea a fi înfrângerea supremă a Americii: atacurile au reușit să-i împingă pe newyorkezi la sinucidere în masă.

Americanii nu și-au revenit niciodată după aceast tablou, care a devenit aproape tabu în țară. CNN a transmis în direct imaginile „jumperilor”, înainte de a decide ștergerea lor. Nu au fost încorporate nici în documentarele produse ulterior și majoritatea ziarelor americane nu le-au mai publicat vreodată.

Un bucătar patiser de la Queen

Căderea „jumperilor” ar fi durat, în medie, zece secunde. O eternitate, pe care toată lumea și-o poate imagina cu teamă. Aici stă puterea fotografiei: ea plasează privitorul în fața unei dileme insuportabile. Ce aș fi decis, în situația aceea? Aș fi sărit și eu? „Acest clișeu este în cele din urmă foarte uman. Oricine se poate lega de această fotografie și se poate imagina într-o situație similară ”, continuă Richard Drew.

Multă vreme, jurnaliștii au încercat să afle cine era acest „om obișnuit” care s-a repezit în gol. Un cu pielea întunecată, probabil de origine hispanică. Cămașă albă, pantaloni negri și o jachetă asemănătoare cu uniforma angajaților restaurantului Windows on the World. Pentru a-l identifica, jurnalistul canadian Peter Cheney a cutreierat neobosit străzile din New York, pline de anunțuri cu fețele persoanelor dispărute. În cele din urmă, crede că îl recunoaște pe Roberto Hernandez, un bucătar patiser al restaurantului și rezident în Queens. Soția lui refuză să creadă, susținând că soțul ei nu purta un tricou portocaliu, cum e cel care se vede sub cămașă.

„Nu am încercat niciodată să aflu cine era acest om”, concluzionează Richard Drew. „Omul care cade” a rămas anonim. De parcă ar fi fost puțin din fiecare cei peste 3.000 de oameni care au pierit în acea zi.

Sursa: Le Figaro